Locații

Biblioteca a fost construită în anul 1908 și a avut inițial o dublă destinație: de clădire judecătorie de scaun și de Oficiu Poștă-Telegraf, cu centrală telefonică pentru acele vremuri. Clădirea se caracterizează printr-o arhitectură ce combină elemente de baroc cu elemente neoclasice.

De pe noua promenadă frumos amenajată în Codlea, vizitatorul poate admira biserica fortificată, având ocazia de a visa la istoria seculară a acesteia.  Cetatea bisericească din Codlea este dominată de turnul clopotniței, care în urma completărilor din diferitele etape de construcție a ajuns să aibă ziduri de 5 m grosime.  Biserica a fost ridicată în sec. al XIII-lea, iar în sec. al XV-lea a fost transformată în biserică sală gotică.  Primele invazii otomane i-au convins pe localnici că au nevoie de o bună apărare. Drept urmare ansamblul a fost înconjurat cu un zid de incintă înalt de peste 8 m și gros de 2 m, prevăzut cu goluri de tragere și guri de aruncare. La interiorul acestuia se construiesc cămări de provizii, astfel pe lângă vieţile oamenilor fiind protejate și bunurile lor. Interiorul bisericii este dominat de tavanul casetat pictat, format din 252 de panouri și realizat la început de sec. XVIII. Nu mai puțin impresionantă este orga din 1783, opera maestrului Prause din Silezia, unul dintre cele mai valoroase instrumente din Transilvania, de a cărui cromatică s-a ocupat pictorul Oelhahn. Accesul în Biserică este posibil doar ca urmare a unei solicitări/programări telefonice prealabile sau prin e-mail. Contact:  Oficiul Parohial Evanghelic Codlea  tel.: 0040268251853  tel: 0040787698452  tel: 0040787707359 - Horst Schuller adresa: Str. Lungă nr. 110  e-mail: zeiden@evang.ro, Sursă text: http://kirchenburgen.org/

Biserica evanghelică „Sfântul Matthias” este monument naţional clasa A (Lista Naţională a Monumentelor istorice: BV-II-a-A-11763). În anul 1394 documentele îl amintesc pe Ştefan, pleban al bisericii „Sfântul Mathias” din Râşnov şi Decan al Braşovului. Însă singura biserică a comunităţii creştine a saşilor râşnoveni, păstrată până în prezent, datează de la începutul secolului al XIV-lea. Biserica catolică purta hramul Sfintei Fecioare Maria şi după Reformă a devenit lăcaşul de rugăciune al saşilor evanghelici. Odată cu Reforma religioasă saşii au văruit frescele bisericii. Însă pe partea de nord a corului bisericii a fost descoperită vechea pictură, datată la anul 1500. În anul 1682, în biserica evanghelică a fost montat un altar nou. În anul 1781 a fost înlocuită orga veche de 113 ani cu o orgă realizată de silezianul Johann Frill. După incendiile din 1587, 1623 şi 1718 lăcaşul de cult a fost mult deteriorat. Înfăţişarea actuală a bisericii evanghelice datează din perioada 1774-1775, când s-a ridicat un nou acoperiş şi au fost înălţate zidurile bisericii. Deoarece în incendiul din 1718 cele trei clopote s-au topit, în 1720 se toarnă un clopot nou. După 200 de ani, la încheierea primului război mondial, au fost cumpărate din Apold două clopote mari, sfinţite în 1927. Cutremurul din 26 octombrie 1802 a provocat distrugeri mari bisericii evanghelice şi turnului acesteia. Turnul reconstruit până în 1804 avea o înălţime de 13 metri şi era prevăzut în vârf cu un glob aurit şi o stea.

Biserica „Intrarea Maicii Domnului în biserică” s-a construit în anul 1779, la zece ani de la înființarea satului, fiind ctitorie a marelui negustor român din Brașov, Ioniță Boghici. Negustorul brașovean a mai făcut și alte donații către biserică, păstrându-se până astăzi patru icoane împărătești pictate la 20 februarie 1779 de Constantin Popovici și un sfeșnic de alamă cu două brațe din anul 1723. Dintre obiectele valoroase aduse din Tohanul Vechi de preoții Mihai și Oprea a existat o evanghelie deosebit de prețioasă, tipărită la București la 1682, din porunca și pe cheltuiala lui Ion Șerban, nepotul domnitorului Șerban Basarab. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” este construită în anul 1791, iar în jurul său s-a organizat și dezvoltat în timp cimitirul ortodox din Zărnești. Este ctitorie a protopopului Bratu Baiul. Ținând seamă de creșterea populației localității, luminatul preot s-a gândit să organizeze un cimitir ortodox și să construiască biserica. La vremea respectivă cimitirul și biserica erau situate la periferia localității. Amplasamentul pe un deal deasupra albiei râului Bârsei este ideal. Prin strădania preoților trecuți si prezenți, cimitirul ortodox și cocheta biserică renovată cu hramul Nașterea Maicii Domnului, curate și întreținute gospodărește, ne arată respectul zărneștenilor pentru înaintași. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica Neagră este biserica parohială a Bisericii Evanghelice C.A. din Brașov. Numele actual l-a primit în urma marelui incendiu din anul 1689, care a afectat întregul oraș, lăcașul de cult rămânând un timp o ruină înnegrită de fum. Acest nume, inițial doar popular, s-a impus în secolul XX ca denumire oficială a monumentului. Biserica Neagră este un obiect de studiu aproape inepuizabil, care adăpostește numeroase obiecte de patrimoniu. În interior, vizitatorul poate descoperi un număr mare de obiecte de artă, precum cristelniţa (1472), pictura murală a Sf. Maria (cca. 1476), covoarele anatoliene (sec. XVII-XVIII), care au fost donate bisericii de către enoriașii comunității, stranele din secolele XVIII-XIX care atestă activitatea intensă a breslelor braşovene, altarul monumental neogotic (1866), pietrele funerare ale personalităţilor braşovene și 5 orgi, dintre care 4 funcționale. În partea din spate a bisericii se află două expoziţii documentare, care povestesc despre istoria Bisericii Negre şi despre viaţa reformatorului Johannes Honterus. PROGRAM DE VIZITARE 1 Aprilie – 15 octombrie: Luni & Duminica        12.00-19.00 Marți - Sâmbăta         10.00-19.00   16 octombrie – 31 martie Luni & Duminica         12.00 - 18.00 Marți - Sâmbătă         10.00 - 18.00   Biserica Neagră va fi închisă în 1 ianuarie și 25 decembrie. Casa de bilete se închide cu 20 minute înainte de ora anunţată pentru încheierea programului.  În zilele de desfășurare a concertelor de orgă, ultima intrare are loc la ora 17:15. Începând cu ora 17:30 se vând doar bilete pentru concert. Pentru ceremonii religioase programul de vizitare se întrerupe pentru 2 ore. Aceste modificări sunt anunțate pe Facebook Biserica Neagră - History&Music cu minim 2-3 zile înainte. COSTURI VIZITARE: Adulți: 25,00 RON Studenți / pensionari: 20,00 RON (în baza carnetului de student / cupon de pensie) Elevi: 15,00 RON (până la 18 ani, în baza carnetului de note) Gratuități: Copii până la 7 ani.                  Persoane cu dizabilități (în baza legitimaţiei). Un însoţitor/ grup (ghid local, organizator sau şef de grup) beneficiază de gratuitate. Cumpără din timp bilete pentru o vizită în Biserica Neagră sau la evenimentele noastre: https://biserica-neagra.booktes.com INFORMAȚII UTILE Găsiți mai multe informații despre istoria, patrimoniul si evenimentele Bisericii Negre pe www.bisericaneagra.ro Puteți poposi la noi, în curtea Bisericii Negre, să savurați o cafea de specialitate la CH9 Specialty Coffee, sau puteți cumpăra un suvenir de la INSPIRATIO gift studio. Fiecare vizită asigură resursele financiare pentru ocrotirea și punerea în valoare a patrimoniului acestui monument. © Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Brașov. Foto: Árpád Udvardi

Biserica Ortodoxă Română Codlea, cu hramul „Înălțarea Domnului”, este prima biserică ortodoxă din Codlea și a fost construită în anul 1783. Până la zidirea acesteia, credincioșii se adunau într-o capelă. Ei aveau și cimitir, după cum atestă o cruce ce datează din anul 1726 și care acum se află așezată în curtea bisericii, în fața teiului, care a fost sădit în anul 1783.

Biserica ortodoxă nouă din Fundata cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sf Ierarh Nicolae" a fost construită între anii 1939-1943 și sfinţită în timpul mitropolitului Nicolae Bălan.

Biserica, zidită în formă de dreptunghi din piatră brută și cărămidă, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII - lea, în anul 1780, cu munca enoriașilor din sat și prin contribuția negustorului brașovean Ioan Boghici, librar și editor de cărți. Turnul bisericii ce măsoară 15 metri a fost finalizat în anul 1830. Pe pereții interiori ai bisericii s-au păstrat fragmente de pictură murală originale. 6 iunie 1773 – Împăratul Iosif al II-lea, împăratul Austriei, vine pentru prima dată la Brașov și înnoptează la Ghimbav într-o casă în apropierea Cetății Fortificate. La cererea unei delegații de români, a aprobat construirea bisericii ortodoxe din Ghimbav.

Biserica Ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” Feldioara este situată în comuna cu acelaşi nume, judeţul Braşov. Localitatea este uşor accesibilă pe cale rutieră, fiind deservită de Drumul European E60 Brașov-Sighișoara, la doar 20 km de municipiul Braşov sau feroviară, prin staţia Feldioara Hm. Cadrul natural este remarcabil, peisajul muntos completând perfect arhitectura locală. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1788, datorită negustorului român din Braşov Ioan Ioanovici, împreună cu soţia sa, Ana. Planul bisericii a fost proiectat de arhitectul Ioan Morca şi lucrările au fost realizate sub supravegherea preotului Dumitru Martinovici. Construită în stil gotico-bizantin, biserica are formă de corabie cu o singură absidă în semipentagon, spre răsărit (altarul). Ferestrele sunt, de asemenea, realizate în stil bizantin, încadrate cu ogive gotice ce se integrează perfect în bolta bizantină a bisericii. Turnul înalt de 40-50 metri completează perfect forma bisericii.

Cu o arhitectură impunătoare și turlele aurite, biserica se vede strălucind de departe ca o bijuterie a Țării Bârsei. Alături de icoanele pictate și de iconostas, în biserică se păstrează și câteva icoane brodate în fir de mătase de către măicuțele care lucrează în peștera unde a trăit Sfântul Apostol Petru. Lângă altar au fost depuse moaște sfinte aduse de la Ierusalim, aparținând pruncilor uciși de Irod în anul nașterii lui Isus.

Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” se află în centrul orașului, amplasare ce îi conferă cu adevărat calitatea de „inimă a Predealului”. Construcția ei a început în anul 1990, sub păstoria preotului Ioan Herda, continuând din 1993 până în prezent sub păstoria preotului Lucian Vitan. Este proiectată în stil montan, nou pentru arhitectura clasică bisericească, impunătoare și reprezentativă pentru întreaga Vale a Prahovei.

Biserica ortodoxă veche de lemn, zidită la 1830, în timpul preotului Bucur Moşoiu, este închinată Adormirii Maicii Domnului.

În Râşnov se află cea mai veche biserică ortodoxă din sud-estul Transilvaniei: biserica ortodoxă românească cu hramul „Sfântul Nicolae”. Monumentul a fost ridicat în mai multe etape. În urma cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că lăcaşul a fost ridicat în sec. al XIII-lea. Acestei faze arhitecturale îi aparţin altarul şi nava mică. În anul 1384 refacerea lăcaşului beneficiază de sprijinul domnitorului Ţării Româneşti, Radu I. Biserica a fost alungită şi lărgită. De acum se pare că provine amprenta gotică din arhitectura bisericii râşnovene. În 1773 biserica a fost mărită prin contribuţia negustorilor braşoveni Ioniţă şi Radu Boghici. Forma actuală datează din deceniul trei al secolului al XIX-lea. Pictura interioară de factură bizantină se pare că a fost realizată în secolul al XVII-lea. De-a lungul secolelor, biserica a primit numeroase donaţii de la domnitori şi boieri din Ţara Românească. Biserica ortodoxă veche „Sfântul Nicolae” este monument național clasa A (Lista Naţională a Monumentelor Istorice nr. BV-II-m-A-11762).

Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Biserica, de confesiune evanghelică-luterană, este situată în cartierul Brașovechi și face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice sub numele de Ansamblul bisericii evanghelice „Sf. Bartolomeu”. Ansamblul este compus din trei monumente: • Biserica evanghelică „Sf. Bartolomeu” • Zidul de incintă cu poarta  • Casa parohială  Se presupune că biserica Sf. Bartolomeu a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, după ce Cavalerii Teutoni s-au stabilit în Țara Bârsei. Întemeietorul bisericii a fost Hermann von Salza, conducătorul Ordinului Cavalerilor Teutoni din acea vreme, iar la momentul construcției biserica Sf. Bartolomeu era una dintre cele mai mari biserici construite în Transilvania. Prima atestare documentară a bisericii datează din anul 1223. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost cunoscută în epocă și sub denumirea de „Biserica celor trei orfane”. Conform unei legende, trei orfane credincioase și-au donat toată averea bisericii, iar ca semn de recunoștință acestea au fost înmormântate sub altarul lăcașului. Sursa Credit foto: Ramona Georgescu, Andrei kokelburg

Biserica Sfântul Nicolae, atestată documentar în anul 1292 și amintită de Bula papală de la 1399, a fost construită din piatră începând cu anul 1495, prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munţi (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ştefan). Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu (1882-1941), fost ministru de externe al României. Sursa foto: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-nicolae-scheii-brasovului-67902.html

Biserica „Sfântul Nicolae“, ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, este cel mai vechi lăcaş de cult din Făgăraş. Mai bine de trei secole ne despart de începuturile acestei bijuterii brâncoveneşti, ridicată în 1697-1698. Deasupra uşii de intrare în pronaos se află o pisanie, cu slove săpate în piatră şi cu stema Ţării Româneşti, care ne spune că cel care a ctitorit această biserică închinată Sfântului Nicolae este domnitorul Constantin Brâncoveanu, iar biserica a fost construită în 1698, al zecelea de domnie al voievodului. Arhitectul nu este cunoscut, însă este foarte probabil că a fost vorba de unul dintre artiştii formaţi în atmosfera atât de complexă a Şcolii de la Hurezi. Biserica în ansamblul ei marchează prezenţa stilului renaşterii brâncoveneşti. Faţadele evidenţiază două brâie caracteristice acestui stil, la fel şi cornişele de sub streaşină, realizate în cărămidă aparentă. Pridvorul deschis este înconjurat de zece coloane octogonale. Şi clopotniţa are formă octogonală şi se află deasupra naosului. Cupolele sunt în număr de trei, din cărămidă şi de formă semisferică. Caracteristice pentru stilul brâncovenesc sunt şi cele şapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată ca şi ancadramentul uşii, păstrată în forma sa originală. Şi iconostasul bisericii “Sf. Nicolae” este cel original, sculptat cu deosebită măiestrie în lemn de stejar, în acelaşi stil brâncovenesc, poleit cu foiţă de aur. Pictura lui a fost realizată, aşa cum o dovedesc inscripţiile păstrate, de zugravul Preda din Câmpulung. Decorul altarului şi al naosului a fost executat în tehnica frescei, urmând îndeaproape iconografia şi maniera stilistică bizantină, de cei doi fii ai lui Preda, Preda şi Teodosie. Pictura din pronaos s-a executat mai târziu şi este opera unui pictor necunoscut, de o valoare mult mai mică. Surse text și foto: https://bisericabrancoveanu.wordpress.com/; https://www.facebook.com/BisericaBrancoveneascaFagaras/

Biserica „Sfântul Nicolae” este cea mai veche biserică din oraș, monument de artă veche medievală înscris în lista de patrimoniu a Academiei Române. Marele istoric Nicolae Iorga credea că biserica, pe locul pe care s-a construit la 1515 și mai apoi s-a reparat la 1810, vine din timpuri vechi, de la un domn român. Se pare că biserica inițială avea dimensiuni destul de mici. Cum numărul locuitorilor s-a mărit de cca. 5 ori, dimensiunile bisericii erau improprii scopului său. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea biserica era terminată, ea fiind lipită în zona pronaosului de Paraclis. În relatările transmise pe cale orală, bătrânii satului spuneau că în urma bătăliei de la 1690 de la Zărnești, tătarii au incendiat satul, iar aici n-a mai rămas în picioare după acel foc pârjolitor decât biserica cea nouă, ale cărei ziduri din cărămidă și piatră au rămas la locul lor. Se crede că la înălțarea acestui lăcaș ar fi fost întinsă o mână de ajutor, tot din partea unui voievod al Țării Românești, respectiv înaintașul lui Constantin Brâncoveanu, Șerban Cantacuzino. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Sfântul Pantelimon” din Timișu de Sus este o adevărată bijuterie din lemn ce servește credincioșilor ortodocși din această zonă.

Casa de Cultură  a municipiului Codlea este o clădire care etalează o diversitatea de stiluri și a cărei construcție a început în anul 1881, fiind finalizată abia în anul 1925. Ridicată în stil neoclasic cu influențe baroce și elemente specifice arhitecturii săsești, clădirea reprezintă un important centru de promovare a valorilor culturale. Clădirea a fost reabilitată pe fonduri europene accesate de către administrația publică locală alături de alte clădiri din Centrul Istoric, în scopul de a crea premisele necesare pentru oferirea populației, dar și turiștilor din Municipiul Codlea, unui mediu urban corespunzător, contribuind la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în oraș, prin reabilitarea infrastructurii urbane și îmbunătățirea serviciilor sociale și culturale. După trei ani de lucrări intense, pe 8 decembrie 2015, a avut loc inaugurarea „noii” Case de Cultura din Codlea. Conform prevederilor legale în vigoare, după reabilitare, Casa de Cultură Codlea dispune de un număr de 300 de locuri pe scaune. Casa de Cultură găzduiește de mai bine de 50 de ani activitatea neîntreruptă a Ansamblului Folcloric “MĂGURA”, durată pe parcursul căreia s-au perindat sute de dansatori, cântareți populari și instrumentiști, care poartă cu mândrie numele localității Codlea în țară și străinătate.

În municipiul Săcele se găsesc 14 biserici monumente istorice cu o vechime de peste 100 de ani. Trei dintre ele, Biserica ortodoxă Sf.Nicolae – Cernatu, Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Satulung și Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Turcheș sunt monumente istorice de patrimoniu cultural național, celelalte nouă fiind clasificate ca făcând parte din patrimoniul cultural local. Din cele 14 biserici, 7 sunt ortodoxe, 5 protestante luterane, 1 catolică și 1 protestantă reformată. Mai multe detalii despre fiecare dintre biserici în Vitrina Digitală a Săcelelui: https://www.asociatia-portavicum.ro/

A fost ridicată de către Cavalerii Teutoni și coloniștii germani în perioada 1211-1225, pe vârful unui deal (980 m), pe muntele Măgura Codlei. Cetatea a avut rol de refugiu și supraveghere a drumului comercial care lega Țara Bârsei de Provincia Sibiului, așa numitul „drum al Sașilor”. Cetatea a rezistat până în anul 1345, când a fost distrusă probabil prin incendiere în timpul invaziei tătarilor și nu a mai fost reconstruită niciodată. Macheta Cetății Negre este expusă în Muzeul Tradițiilor Codlene.

Școala românească nouă de stat a fost ridicată în anul 1928 când s-a pus prima piatra de temelie și s-a turnat fundația, aceasta fiind recepționată în data de 9 ianuarie 1933. Proiectul a fost propus de către Ioan Pascu, ajuns director în anul 1921. Demersurile sale și girul ministrului Cultelor și Învățământului, dar și al codlenilor, au dus la îndeplinirea planului său. Astfel, că în anul 1934, școala a fost inaugurată în mod oficial. Noua și frumoasa construcție din parcul denumit atunci Parcul Regele Carol I (în prezent Parcul cu Soare), dăinuiește ca un simbol peste timp.

Inaugurat la data de 13 mai 2016, Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice Locale este un muzeu fără personalitate juridică aflat în subordinea Consiliului Local Codlea și reprezintă un proiect amplu de amenajare și modernizare a Centrului Istoric al Municipiului Codlea prin fonduri europene, un obiectiv de patrimoniu foarte important pentru Codlea, o adevarată zestre culturală. Realizarea acestuia a reprezentat un efort comun al codlenilor de pretutindeni, prin donațiile exponatelor ce pot fi admirate în incinta acestuia, un vis împlinit de aducere a istoriei sașilor, românilor, maghiarilor și rromilor sub același acoperiș. În trecut, această clădire a fost vechea primărie, construită deasupra porții cetății. În anul 1775 construcția este îmbunătățită, iar între anii 1828-1830 construcția primește forma de azi. Muzeul găzduiește la demisol, parter și etaj, 6 expoziții cu caracter permanent: „Expoziţia Donaţiilor”, prima expoziție deschisă publicului, „De prin Codlea adunate...”, ce cuprinde predominant bunuri etnografice (diverse obiecte de uz casnic și gospodăresc, folosite de localnici, la sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul sec. XX) și bunuri istorice (obiecte memoriale din perioada celor două războaie mondiale și din perioada comunistă, în special bunuri care amintesc de faimoasa industrie a Codlei, dezvoltată în anii 1960-1980 , Camera tradiţională românească și săsească, Expoziția de tablouri ale Pictorului Aurel Bordenache, „Tezaurul Codlei” şi o sală destinată expoziţiilor cu caracter temporar. Începând cu data de 30.01.2020, Muzeul Tradițiilor Codlene, beneficiază de un proiect de Mixed Reality (AR-realitate augumentată & VR-realitate virtuală) – prin intermediul căruia puteți descoperi cu ajutorul tehnologiei avansate, Codlea de ieri transpusă în vremurile prezente și care cuprinde 7 integrări:  -1 ghid virtual- prin intermediul căruia suntem prezenți la o istorie la persoana I privind viața pictorului Aurel Bordenache;  - 4 rulări de film documentar- Codlea de odinioară, Tradiții din Codlea, Codlea comunistă și Cetatea Neagră;  - 2 ferestre virtuale în trecut: str Lungă la anul 1900 și Avionul lui Albert Ziegler zburând.  Aceste produse ale aplicației sunt concepute să ruleaze pe telefoane mobile și prin intermediul ochelarilor speciali și sunt disponibile spre vizualizare tuturor turiștilor care ne vor trece pragul. Intrarea este gratuită!

Este cel mai mare parc al orașului, o oază de liniște și aer curat, unde te poți plimba într-un cadru peisagistic deosebit. Din aleea principală se poate observa unul dintre cele mai vechi restaurante din Codlea din perioada 1927 - restaurantul Eden.

Este un lăcaș de cult aflat departe de așezările omenești, ce impresionează prin simplitatea ce invită la rugăciune și reculegere și care se numește simplu, Schitul de la Colțul Chiliilor. La începutul secolului al XVII-lea călugării și starețul de la schit sunt izgoniți, unii dintre ei pierind în inima Pietrei Craiului. Autoritățile austro-ungare au avut o tentativă nereușită de a distruge lăcașul aflat la înălțime, însă sfârșitul așezământului vine odată cu incendierea lui de către autoritațile românești. După incendiere urmează secole de liniște și aparentă uitare. Locul este știut mai mult de localnici, care vin de mici la grotă, adresându-și rugăciunile după sacrificiul unui urcuș anevoios. Drumul până la chilii este presărat cu nouă cruci, acestea rezistând în fața vechiului regim, care nu a îndrăznit să fure icoanele cu care sunt tapetați pereții chiliilor. *Schitul de la Colțul Chiliilor este recomandat a fi vizitat nu doar în iulie, de hramul bisericii, ci mai degrabă într-o zi în care să puteți sta în liniște și asculta povestea schitului. * „Colțul Chiliilor” este un schit ortodox situat în mijlocul pădurii, în partea de nord a masivului Piatra Craiului în orașul Zărnești, județul Brașov.  ~ Este cea mai veche așezare religioasă din Zărnești (1421), formată dintr-o capelă amenajată într-o grotă și un ansamblu monahal, reconstruit pe locul celei distruse în 1718 de autoritățile imperiale austriece.  ~ Puțin mai sus de schit, urcând în pădure, se află o grotă în care a fost amenajat un Sfânt Altar închinat Sfintei Cuvioase Parascheva.  Grota, lungă de aproximativ douăzeci de metri, este împodobită cu numeroase icoane. _____  ~ Cum se ajunge? >>> Traseu de urmat: din centrul orașului Zărnești (Centrul de informare turistică) pe drumul spre Plaiul Foii, urmând marcajul cu bandă albastră.  ~ Lungimea traseului: 4, 8 km, dificultate: ușoară  ~ Durată parcurs pe sens:  1h / 1h: 30  ~ Diferență de nivel: +310 m  ~ Recomandat și familiilor cu copii Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

A fost amenajat în anul 1904 prin eforturile Asociației pentru Înfrumusețarea Codlei.  Bazinul este alimentat de un izvor al ,,Goldbach-ului’’- Pârâul de Aur - a cărui apă are temperatura de 18°C pe toată perioada anului.  În anul 1905 a fost amenajat Hanul din padure, în prezent funcționând ca terasă de vară.  În perioada 1932-1936, prin muncă voluntară, bazinul a fost mărit la 50 m lungime și 15 m lațime.  Zona mai cuprinde și două lacuri, care se întind pe un perimetru de 7 ha, ce adăpostesc un conținut bogat în pește și reprezintă un mijloc de relaxare și recreere. 

Vârful Măgura Codlei, cu altitudinea de 1.292 m, face parte din Munții Perșanilor, din gruparea muntoasă a Carpaților de Curbură, reprezentând grupa sudică a Carpaților Orientali. Constituie un punct principal de atracție al orașului mai ales pentru iubitorii de munte și trasee montane. Măgura Codlei are și rol de barometru al Țării Bârsei. În funcție de prezența sau lipsa căciulii de nori, vremea va fi închisă sau senină. Zona Măgurei Codlei este sub influența unor curenți de aer ascendenți și descendenți foarte puternici, care pun în pericol aparatele de zbor. O parte din suprafaţa administrativă a U.A.T. Municipiul Codlea este inclusă în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 (Sit Natura 2000)

Este situată la poalele muntelui Măgura Codlea și adăpostește în luna iunie a fiecărui an „Sărbătoarea Tradițională Kronenfest”. Odinioară organizată a doua zi de Rusalii, sărbătoarea reprezenta încheierea anului școlar (Serbarea Coroniței). Astăzi a devenit o tradiție pentru întreaga comunitate codleană. Aici au loc concerte de fanfară, recitaluri de muzică ușoară și populară, dansuri, dar și obiceiuri vechi cum ar fi: marșul copiilor prin melc, unic în Transilvania, numit si ,„Cercul Minunilor”’ amenajat în 1899; ecaladarea stâlpului încoronat, înalt de 15 m. Aceste obiceiuri se păstrează și azi ca o punte între trecut și prezent.