Biserica Ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” - Feldioara

Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Biserica, de confesiune evanghelică-luterană, este situată în cartierul Brașovechi și face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice sub numele de Ansamblul bisericii evanghelice „Sf. Bartolomeu”. Ansamblul este compus din trei monumente: • Biserica evanghelică „Sf. Bartolomeu” • Zidul de incintă cu poarta  • Casa parohială  Se presupune că biserica Sf. Bartolomeu a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, după ce Cavalerii Teutoni s-au stabilit în Țara Bârsei. Întemeietorul bisericii a fost Hermann von Salza, conducătorul Ordinului Cavalerilor Teutoni din acea vreme, iar la momentul construcției biserica Sf. Bartolomeu era una dintre cele mai mari biserici construite în Transilvania. Prima atestare documentară a bisericii datează din anul 1223. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost cunoscută în epocă și sub denumirea de „Biserica celor trei orfane”. Conform unei legende, trei orfane credincioase și-au donat toată averea bisericii, iar ca semn de recunoștință acestea au fost înmormântate sub altarul lăcașului. Sursa Credit foto: Ramona Georgescu, Andrei kokelburg

Construit în 1912-1913, este amplasat la marginea SV a satului Feldioara şi îi comemorează cei 39 de tineri studenţi căzuţi în bătălia desfăşurată aici în 1612, sub conducerea judelui Braşovului Michael Weiss. Este un monument amplu cu o scară interioară care duce spre vârful turnului. Pe laturile de est și vest se află blazoanele Feldioarei, o cetate cu porțile deschise și cel al Brașovului, coroana și trunchiul cu rădăcinile unui copac. Sursa: http://viziteaza-feldioara.c4xp.ro/ro/article/read/monumentul-studentilor-eroi-sasi1_44 Este amplasat la marginea sud-vestica a comunei, dateaza din anul 1913. A fost construit în 1912-1913, fiind închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici în 1612. Batalia a avut la in data de 16 octombrie 1612 intre apărătorii cetăţii (printre care judele Braşovului, Michael Weiss, şi 39 de elevi ai gimnaziului Honterus, toţi victime ale luptei) şi trupele de secui ale lui Gabriel Bathory. http://www.ghidinfoturism.ro/obiective_turistice/transilvania/judetul_brasov/feldioara/monumentul_eroilor_sai/ În fiecare an, Forumul Democrat al Germanilor din judeţul Braşov, Parohia Braşov a Bisericii Evanghelice C.A. din România și Liceul „Johannes Honterus” îi comemorează pe concetăţenii căzuţi în lupta de la Feldioara şi, în general, pe toţi cei care şi-au pierdut viaţa ca victime ale terorii și despotismului, ale dictaturilor de orice fel, ale războaielor şi ale deportărilor în interiorul ţării sau în străinătate. Ajuns Voivod al Transilvaniei, Principele Gabriel Bathory are, la-nceputul secolului XVII, o tentativă de a uni sub sceptrul său țările românești. El trece munții cu oaste și atacă Valahia. După un debut promițător, planul său eșuează, iar la întoarcerea în Ardeal, campania devine un act de pedepsire a Brașovului și Țării Bârsei, ținut care nu era partizan al lui Bathory. Brașovul rezistă atacului acestuia, iar secuii lui Bathory atacă și pradă alte așezări din ținut. În 1612 cetatea de la Feldioara este ocupată de oștenii lui Bathory, iar Michael Weiss adună 800 de oameni și atacă cetatea pentru a o elibera. La 16 octombrie se dă lupta, iar oastea de strânsură adunată de jude este înfrântă și Michael Weiss este decapitat. Printre voluntarii care au luptat sub comanda sa, se numărau și 40 de studenți honteriști, căci așa erau numiți elevii ciclului superior al Liceului Johannes Honterus, din Brașov. 36 dintre ei își află sfârșitul în această luptă. „În amintirea celor 40 de studenți, care aici, pe 16 octombrie 1612, au luptat pentru libertatea vieții lor” – aceste cuvinte sunt înscrise pe placa ce străjuie scările ce urcă-n turnul construit de sași în memoria tinerilor elevi ai liceului Johannes Honterus care s-au înrolat voluntari în armata lui Michael Weiss, pentru a elibera cetatea Feldioarei. Turnul înalt de 12m a fost ridicat după un proiect executat la Berlin, iar pentru realizarea construcției s-au adunat fonduri din donații ale comunităților săsești din întreaga Țara Bârsei. Deși s-a urmărit ca inaugurarea monumentului să fie făcută în octombrie 1912, odată cu comemorarea a 300 de ani de la momentul bătăliei, anul excesiv de ploios a făcut ca această construcție să fie finalizată abia în 1913. Se spune că monumentul este așezat chiar pe locul unde au fost îngropați tinerii. Localnicii îi comemorează în fiecare an, iar grupurile de turiști germani și sași care revin să viziteze locurile de unde au plecat trec adesea pe la Feldioara pentru a vedea monumentul închinat acestor eroi ai comunității săsești.

Biserica, zidită în formă de dreptunghi din piatră brută și cărămidă, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII - lea, în anul 1780, cu munca enoriașilor din sat și prin contribuția negustorului brașovean Ioan Boghici, librar și editor de cărți. Turnul bisericii ce măsoară 15 metri a fost finalizat în anul 1830. Pe pereții interiori ai bisericii s-au păstrat fragmente de pictură murală originale. 6 iunie 1773 – Împăratul Iosif al II-lea, împăratul Austriei, vine pentru prima dată la Brașov și înnoptează la Ghimbav într-o casă în apropierea Cetății Fortificate. La cererea unei delegații de români, a aprobat construirea bisericii ortodoxe din Ghimbav.

Cu o arhitectură impunătoare și turlele aurite, biserica se vede strălucind de departe ca o bijuterie a Țării Bârsei. Alături de icoanele pictate și de iconostas, în biserică se păstrează și câteva icoane brodate în fir de mătase de către măicuțele care lucrează în peștera unde a trăit Sfântul Apostol Petru. Lângă altar au fost depuse moaște sfinte aduse de la Ierusalim, aparținând pruncilor uciși de Irod în anul nașterii lui Isus.

Între anii 1942-1945, la Feldioara a existat un lagăr de prizonieri. Derularea celui de-al doilea război mondial a făcut ca aici să fie deținuți prizonieri sovietici, iar apoi prizonieri maghiari. Lagărul a fost amenajat în clădirile administrative ale fostei fabrici de bere, pe malul lacului, în apropierea cantinei și internatului vechii Școli Agricole. Capacitatea sa era de aproximativ 700 de persoane. Din 1942 până în 1944, aici au fost încarcerați prizonieri sovietici. Marele Stat Major a indicat ca prizonierii să suplinească lipsa forței de muncă pentru unitățile agricole din zonă, astfel că în schimbul muncii prestate de deținuți, fermele din zonă asigurau, în mare măsură, hrana acestora. Prin grija Patriarhiei Române și a Crucii Roșii, în lagăr s-au construit o capelă și o troiță, iar capela a fost înzestrată cu icoane și cărți religioase. Slujbele erau ținute de preotul satului sau de preoți vorbitori de limba rusă, ce veneau în sat doar pentru a sluji în lagăr. După război, capela a fost distrusă de autoritățile comuniste, dar după 1990, prin colaborarea dintre Ministerul Cultelor și Ambasada Rusiei la București, mormintele celor 738 de prizonieri care au murit în lagăr au fost refăcute și o cruce metalică a fost ridicată pe Dealul Furcilor pentru a aminti acest episod istoric și comemorarea prizonierilor sovietici care și-au aflat sfârșitul pe aceste locuri. De la finalul anului 1944 până în 1945, prizonierii maghiari au luat locul rușilor în Lagărul nr. 2 din Feldioara. În memoria soldaților unguri care au fost deținuți aici, prin grija organizațiilor neguvernamentale maghiare, s-a clădit un monument. Sursă text: https://www.facebook.com/Centru-de-Informare-Turistica-Feldioara-422091824546588/

Monumentul eroilor sași a fost construit în 1912-1913, fiind închinat celor 39 de tineri braşoveni căzuţi în bătălia desfăşurată aici în 1612. Bătălia a avut loc în data de 16 octombrie 1612 între apărătorii cetăţii (printre care judele Braşovului, Michael Weiss, şi 39 de elevi ai gimnaziului Honterus, toţi victime ale luptei) şi trupele de secui ale lui Gabriel Bathory.

În municipiul Săcele se găsesc 14 biserici monumente istorice cu o vechime de peste 100 de ani. Trei dintre ele, Biserica ortodoxă Sf.Nicolae – Cernatu, Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Satulung și Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Turcheș sunt monumente istorice de patrimoniu cultural național, celelalte nouă fiind clasificate ca făcând parte din patrimoniul cultural local. Din cele 14 biserici, 7 sunt ortodoxe, 5 protestante luterane, 1 catolică și 1 protestantă reformată. Mai multe detalii despre fiecare dintre biserici în Vitrina Digitală a Săcelelui: https://www.asociatia-portavicum.ro/

Biserica „Sfântul Pantelimon” din Timișu de Sus este o adevărată bijuterie din lemn ce servește credincioșilor ortodocși din această zonă.