Tradiții și obiceiuri în Județul Brașov
7 Ianuarie
Desfacerea cetelor de feciori (marcată prin Parada cetelor de feciori din Ţara Făgăraşului – Făgăraş).
24 ianuarie
Întâlnirea vecinătăţilor în satele din zona Rupea.
Lăsata Secului de Paşti
Roata în flăcări sau Strigarea peste sat se mai păstrează în Şinca Nouă
Fărşang – comunitatea maghiară din Apaţa, Ormeniş
Festivalul Clătitelor
Înainte de intrarea în Postul Paştilor, sătenii din comuna Prejmer organizează Festivalul Clătitelor.
Faschingul este o sărbătoare populară ce marchează trecerea de la iarnă la primavară. Tinerii se plimbă prin sat costumaţi în mire şi mireasă, preot, ţigani şi ţigănci, sperietori, mergând în fruntea unei căruţe în care se află soba pe care se pregătesc clătite. Cu această ocazie, întregul sat este invitat la balul mascat care se organizează în aceeaşi seară.
În ziua de Paști
Împuşcatul cocoşului – în ziua de Paşti, în localitatea Apaţa
Este un obicei tradiţional al comunităţii maghiare din Ţara Bârsei. Ceremonialul se desfăşoară în prima zi a Paştelui catolic, în comuna Apaţa. Se crede că originea obiceiului este legată de o legendă a locului, care spune că în secolul al XIV- lea, în timpul unei invazii tătăreşti, populaţia s-a retras în cetate. Invadatorii au pustiit localitatea, dar la retragere au auzit un cântec de cocoş, locuitorii refugiaţi fiind astfel descoperiţi. Cetatea a fost asediată, iar supravieţuitorii au hotărât drept pedeapsă împuşcarea cocoşului care i-a trădat. Astăzi, participanţii la acest obicei sunt copiii, scopul sărbătorii fiind iniţierea în ochirea şi tragerea la ţintă cu arbaleta (locul cocoşului viu fiind luat de cocoşul desenat). Sărbătoarea se încheie cu o masă şi o petrecere la Căminul Cultural.
A doua zi de Paşti
Plugarul, în satele din Ţara Făgăraşului
Duminica după Paşti
Sărbătoarea Junilor din Șcheii Braşovului
Este o tradiţie desfăşurată an de an în duminica după Sfintele Sărbători ale Paştelui, Duminica Tomii. Mai mult decât o manifestare folclorică, Sărbătoarea Junilor este un spectacol ce îmbină elemente de mit, ceremonial şi magie. Cele șapte cete de juni – Tinerii, Bătrânii, Curcanii, Dorobanţii, Braşovechenii, Roşiorii şi Albiorii, defilează călări pe străzile Brașovului într-o impresionantă paradă care atrage anual zeci de mii de turiști.
Rusalii
Sărbătoarea Rusaliilor la Feldioara
Sărbătoarea Mestecenilor la Cristian
24 iunie
Sărbătoarea Sânzienelor la Şirnea
29 iunie
Cununa la Buneşti
Kronenfest la Codlea
20 iulie
Sântilia la Săcele
Este o străveche sărbătoare a ciobanilor săceleni, legată odinioară de celebrarea zeului soarelui şi focului. Acest obicei are loc la mijlocul sezonului pastoral, în ziua de Sf. Ilie (20 iulie).
Astăzi, sărbătoarea se desfăşoară în locul cunoscut sub numele de Poiana Angelescu. Această nedeie pastorală era strâns legată de viaţa şi ocupaţia mocanilor săceleni care traversau cu turmele de oi teritorii întinse.
În decursul timpului, Sântilia a asimilat funcţii noi, în special cele legate de schimbul de produse şi de cunoaşterea tinerilor în vederea căsătoriilor.
August
Buzduganul la Drăguş
Nedeia Munţilor are loc la Fundata, la sfârşitul lunii august. Acest eveniment sărbătoreşte întoarcerea păstorilor din munţi, unde au avut grijă pe timpul verii de turmele de oi şi vaci. Aceştia aduc cu ei o mare cantitate de brânză pe care au preparat-o în munţi, iar fermierii sunt bucuroşi să facă schimb cu ei.
Septembrie
Răvăşitul oilor în satele din zona Bran şi Festivalul Naţional al Brânzei şi Pastramei
După ce şi-au petrecut întreaga vară în munţi, păstorii se întorc cu turmele în sat, unde are loc „răvăşitul oilor”. Deşi acest obicei a suferit nenumărate schimbări de-a lungul anilor, s-a păstrat esenţa lui, rămânând un ceremonial simbolic care marchează sfârşitul anului pastoral.
25 octombrie
Focul lui Sumedru în satele din zona Bran
Focul lui Sumedru este o sărbătoare care are loc în noaptea dintre 25 şi 26 octombrie în câteva sate din zona Branului. Cu rădăcini în epoca precreştină, sărbătoarea lui Sumedru constă în simularea morţii unei vechi divinităţi a naturii prin tăierea unui copac şi arderea lui, pentru a crea o reînviere în noaptea de 25 octombrie. Cenuşa, cărbunele fierbinte şi ce a mai rămas în urma rugului funerar sunt luate de către săteni şi folosite pentru fertilizarea grădinilor şi a livezilor.
6 decembrie
Constituirea Cetelor de feciori
25 decembrie
Ridicatul brazilor la Dumbrăviţa