Natural attraction

Located in the southeast of Brasov County, at the foot of Ciucas Mountain, this area is home to an important number of alder, as its name implies. In addition to the alder that grows in association with the ash, we will be surprised to also find a number of no fewer than 3,000 other plant species, among which we mention: mountain bulb, mountain hog, pine, autumn crocus.Three species of amphibians are found at the site: the yellow stomach bud, the triton with crest, and the salamander. Among the mammals present in the area the wild cat and the marten should be mentioned .Both the Purkareni fossil site and the alders of Târlung are part of the Natura 2000 Ciucaş site.

Above the village of Mercheasa, belonging to Homorod commune in Braşov county, on the pasture with secular oaks, about 1.7 km east - northeast of the locality is the Oak from Mercheaşa or the Old Carpathian. It has the following GPS coordinates: 25º 21 '49.191 "long E & 46º 03' 59.047" wide N. The species of the tree is Quercus robur and has the following botanical characteristics: • age: about 900 years; • circumference measured at (height) 1.3 m from the ground: 9.3 m; • The shaft height is 21.3 m and has a nearly complete crown, beautifully rounded; • up to 3 meters from the ground there are 5 stubs, traces of broken branches during its existence; • there are no signs of harmful insects. • At the bottom there are 4 areas with superficially burnt bark, probably traces of fire made by the shepherds taking care of the village cattle. Information on biologist-driven tours or protected area experts can be found at www.carpaterra.org.

*Începând cu data de 21.10.2021 , din cauza incidenței de peste 6 la 1000 -Sars-Cov , Canionul Șapte Scări și tiroliana sunt închise pe perioadă neprecizată ! Canionul și Tiroliana Șapte Scări Canionul 7 Scari este un defileu sapat in calcare jurasice din partea vestica a muntilor Piatra Mare, in judetul Brasov,Romania. Lungimea lor este de 160 metri cu o diferenta de nivel de 58 metri, la o altitudine de 948 metri. Defileul este format din 7 trepte cu inaltimi intre 2,5 si 15 metri. Parcurgerea Canionului 7 Scari se face pe scari si platforme din metal montate in anul 2013. Nu se impune echipament specializat insa vizitatorii trebuie sa fie echipati cu bocanci/semighete, haine impermeabile. Pentru copii se recomanda ham de siguranta. Exista pericol de alunecare, caderi de pietre si arbori. Tot aici gasim si cea mai lunga tiroliana din tara. Aproximativ 4000 de metri de cablu, 37 de tronsoane pentru adulti si copii. Program zilnic  10:00-18:00 Tarifele de vizitare Canion 7 Scări: 10 lei /adult 5 lei / copil, elev, student * 5 lei /grup adulţi ** 2 lei / grup copii *** Informatii suplimentare: *Se considera copil de la varsta de 0 ani -14 ani. După aceasta varsta face dovada calitatii de elev/student cu carnetul de elev/student sau legitimaţie de student. **Grup organizat de minim 10 adulţi însoţiţi de ghid turistic atestat, care prezintă la achiziţionarea biletelor atestatul de ghid turistic. ***Conform Ordinului 3060 din 03.02.2014 – Condiţii de organizare a taberelor, excursiilor, expediţiilor si a altor activitati de timp liber in sistemul de invatamant preuniversitar.  

Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici, la o altitudine de 1.100 de metri. Este, practic, o înşiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălţime de 10 metri. În zonă există şi posibilităţi de escaladă pentru cei pasionaţi. Sursă foto: http://www.predeal.ro/

Cheile Dopca sunt formate între culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii Mari. Acestea se intind pe o distanţă de 5 km, iar în chei se poate observa evoluţia Pământului în diferite ere geologice, prin straturile de roci foarte clar evidențiate. Formaţiunile în care se dezvoltă Cheile Dopca au vârsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani. Înălţimea cheilor variază între 5 şi 40 m, iar peisajul este unul interesant, format din zone împădurite, stânci izolate, curgeri de grohotiş, izbucuri şi văi. Punctul de acces este localitatea Bogata. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; http://www.carpaterra.org/

Din vârful Postăvarului (1.799 m) către vest-sud-vest coboară o creastă din stâncă albă, calcaroasă, a cărei imagine este familiară localnicilor. Creasta sfârșește abrupt în Cheile Râșnoavei (Râșnovului) și apare pe harta turistică sub numele de Muchia Cheii. În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei - malul drept - s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnoavei au apărut și alte trasee care pot fi cu ușurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă. Cheile Râşnoavei este zona ideală pentru a practica apinismul, călăria, bungee jumping-ul sau pentru plimbări și picnic-uri în mijlocul naturii. Din chei până la cabana Poiana Secuilor, până la cabana Trei Brazi, până în Poiana Brașov sunt 3 trasee: unul prin Râpa Dracului, care este foarte frumos și mai scurt, al doilea prin Valea Lungă, și al treilea prin Groapa de Aur. Pe stânci sunt trasee amenajate pentru alpiniști, se poate sări cu coarda elastică, se poate da cu tiroliana sau se poate escalada - chiar dacă nu ai experiență.

Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită se găsesc pe malul stâng al văii Comăna, la 1 km de intrarea în sat. Rezervația desemnată în anul 2000, este de tip geologic și cuprinde bazalte cu aspect columnar. Este cel mai sudic punct al manifestărilor vulcanice de la noi din țară și are în cuprinsul ei Sfinxul Perșanilor, profil uman sculptat de eroziune în formațiunile bazaltice. Surse text și foto: http://www.dumbrava-narciselor.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Coloanele de bazalt de la Racoş, din frumosul defileu al Oltului săpat în Munţii Perşani, impresionează prin înălțimea lor de 10 – 15 m. În apropiere poate fi văzut şi un fragment al edificiului vulcanic de unde până nu demult s-a exploatat zgura bazaltică.

Zona deluroasă de aici, mozaicată cu multe pajişti şi păduri de foioase, este tipică pentru sud-estul Transilvaniei. Este una dintre cele mai importante zone din ţară pentru acvila ţipătoare mică, dar și pentru berza neagră, ciocănitoarea de stejar, sfrânciocul roşiatic sau cristelul de câmp. În Dealurile Homoroadelor se află şi rezervaţia naturală Cheile Vârghișului, situată în partea sudică a Carpaţilor Orientali, în zona de întâlnire a Munţilor Perşani cu Munţii Harghita. Cheile Vârghişului reprezintă unul dintre cele mai interesante fenomene naturale din sudul Carpaţilor Orientali, în care se regăsesc o serie de elemente naturale de valoare excepţională din punct de vedere botanic, zoologic, speologic și peisagistic. În chei se găsesc peste 120 de peșteri, dintre care se remarcă peștera Orban Balasz sau Șura Calului, care au intrări mai spectaculoase aproape de poteca turistică. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

The Holes in Zăplaz are considered gateways to another dimension. The ruptures in the rock may be encountered coming up from the Spirlea Refugeto “La Lanțuri” trail in The Piatra Craiului Massif. The Mountains of petrified shells dating back to the dinosaurs’ times turned into the holes that are currently at Zăplaz. Cutting the sky, the Holes in Zăplaz means, actually, "fence boards" and are often likened to the work of Gaudi. Apart from and grandeur of the mountain holes, which scientists have no clear explanation, the windows carved into limestone are considered possible portal to another dimension. The water, the wind, the years have worked hard on arches, columns, galleries, to create the phenomena displayed today. The holes at Zăplaz is one of the most important sights of Piatra Craiului Massif, an objective which should not be missed it if you are nearby. Text source: https://www.visitzarnesti.ro/

Nearby one can also find the extinct volcano, in an area with a poorer, reddish vegetation. In the past, volcanic slag has been exploited in these places.Even if there is no water, the fauna continues to exist and resist the environment. Geologists say the place is similar to the one from the Etna volcano, where the same types of rocks and colors are found. Specialists have discovered several types of slag, such as ash, volcanic bombs, pumice stone, basalt, hardened lava, and many more.

Lacul fără fund este un crater adânc de câteva zeci de metri. Legenda spune cã oameni și animale și-au găsit sfârșitul în aceste ape tulburi, fără a mai ieși vreodatã la suprafață.

Rezervaţie paleontologică, situată la Întorsura Buzăului în apropierea comunei Purcăreni, reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost închisă şi declarată monument al naturii. Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metri cubi, în care s-a identificat o bogată asociaţie de corali, branhiopode şi crustacei. Cercetările geologice şi paleontologice au scos în evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor, Postăvarul formează Munții Bârsei alături de Piatra Mare. Altitudinea maximă este dată de Vârful Postăvaru, 1.799 m, vârf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare. Importanța masivului este dată atât de habitatele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase, sau speciile de floră și faună protejate, cât și de turismul de iarnă practicat în Poiana Brașov. Vegetaţia este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, fiind alcătuită din păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine, de pajişte sau de stâncărie. Fauna este foarte bine reprezentată, fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană: cerb, căprior, capră neagră, urs brun, lup, mistreţ, vulpe, râs, pisică sălbatică, jder etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, acvila de munte, acvila ţipătoare mică, corbul, piţigoiul moţat, ciocănitoarea neagră. Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii, vara fiind frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti. Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din zonele adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Muntele Bunloc/Bolnoc era principalul loc de promenadă pentru săceleni. Altitudinea maximă este de 1.185 m. În anul 1933 aici a fost construită prima trambulină de sărituri cu schiurile din România, pe o structură de lemn, un an mai târziu, în 1934, având loc și primul concurs. Până în 1989 aici exista și pârtie de schi foarte apreciată și căutată de localnici și brașoveni. Astăzi muntele Bunloc este una din zonele cele mai căutate și apreciate de parapantiști. În zonă există și un telescaun care deservește iubitorii de parapantă și pe cei care doresc să urce muntele fără efort. Din anul 2016 muntele Bunloc a devenit un loc apreciat și de alergătorii montani, aici având loc o probă de alergare montană pe verticală în cadrul unui festival de sporturi montane. La 1.000 m altitudine există și cabana Sava, unde se poate rămâne și peste noapte.

Munții Grohotiș urmează în bună parte vechea graniță dintre Imperiul Austro-Ungar și Țara Românească. Unele borne se mai pot vedea și astăzi. Cel mai înalt pisc este vf. Gropșoarele – 1.768 m. Este un munte cu culmi blânde, însă fără posibilități de cazare. Creasta lui, între Săcele și Slănic, se poate parcurge în aproximativ 3 zile, cu cortul. De aici izvorărește râul Târlung. Traseele pornesc din Săcele (Babarunca – valea Tărlung – vf Bobu Mare – vf Grohotiș, Brădet – valea Doftanei Transilvane, pasul Predeluș - muntele Văii Negre, pasul Bratocea – vf Bobul Mare – vf Grohotiș) și din localitățile Slănic și Tristeni din Prahova. Sursă foto: http://www.carpati.org/

Munții Neamțului se întind între Săcele, Predeal, Azuga și Valea Doftanei, la sud de masivul Piatra Mare până la munții Baiului, la est de ei fiind munții Grohotiș. Cele mai înalte vârfuri sunt vf. Neamțului – 1923 m și vf. Paltinu 1900 m. Sunt munți accesibili, foarte căutați de pasionații de MTB, însă fără posibilități de cazare la cabane. Traseele cele mai accesibile pleacă din Azuga și Predeal și se îndreaptă spre vf Turcu, vf Paltinu și vf Neamțului. Alte trasee (mai lungi ca distanță) pleacă din Săcele prin valea Gârcinului – vf Paltinu – vf Neamțului. Sursă foto: http://romania-natura.ro

Perșani Mountains belong to the Eastern Carpathians and cover an area of one tousand square kilometers. They are separated from Făgăraș and Piatra Craiului Mountains by the Șinca and Bârsa Valleys. In the north, they are prolonged indiscernibly into Harghita Mountains. Its peaks reach heights of medium size, around 800-1000 m. Măgura Codlei peak (1292 m) and Vârful Ceții (1104) are the highest summits. Geographically, they are divided in three major groups. The Southern Perșani, are located between the Șinca and Bârsa valleys on the south, and Vlădeni Depression on the north. The highest summits in the Southern Perșani are Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetățuiei (975 m), Frăsinet (935 m), and Stimbavului (922 m). The Central Perșani represents the true grandeur of these mountains. They are bordered on the south by Vlădeni Depression and on the north by the valley of Olt river. Its eastern sector displays higher summits (Cetății-1104 m, Horezu- 1055 m, Coasta Țiganului -1034 m) and thicker woods, while on the western sector, which has a lower altitude, one encounters a more fragmented scenery. The Northern Perșani (named also Dugăului Mountains, after the main summit) have lower altitudes. Here one finds the summits Părăul Fântânii (847 m), Chingii (815 m), Tipia Racoșului (820 m), Ascuns (988 m), Merca (1002 m), and Dugău (1011 m). The basaltic columns represent one of the most remarkable attractions of these mountains. Those from Racoș, covering a much broader area (1,05 ha) in the vicinity of the railway station, on the right bank of Olt river, are the result of a quarry opened only in the twentieth century. The western part is a protected area as natural monument. The polyhedral shapes can reach heights of twelve meters. The more amorphous basaltic deposits from Hoghiz are currently quarried. The surroundings of Racoș are the richest in geological vestiges, with small animals petrified in the ancient layers. Carhaga fossiliferous area , measuring cca 1,60 ha, is located in Racoș village, between the Carhaga and Chioveș brooks. Geological sediments of grey and pinkish colours, with limestone streaks have captured within them a variety of cephalopods. The exceptional shapes and colors of the stones are blending with the colors of the lake. Although the extension of mud volcanoes from Homorod does not belong to the mountains, they appeared in the geological past of the area. Sources of salted water were recorded at Rupea (some of them were in olden times collected), Homorod (presenting a sulphurous concentration), Mercheașa, and with a higher concentration at the wells from Dacia and Racoșu de Sus. Some sparkling water wells with low discharge exist on the territory of Homorod. The limestone areas in the north-west of Perșani Mountains are covered with downy oak, manna, cornel tree, wild rose, white violet, blueweed, etc. There grow several protected plants as well (Dianthus spiculifolius, the azure flowers of liverleaf, the Carpathian bellflower, and a rare species of blackberry bush). The good quality of pastures and the adequate climate have provided for a long time very good conditions for the horse stud (Nonius race) from Homorod, which was specialized in the production of breeding stallions for the army. The berries and mushrooms are frequently found. Text and photo source: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Munții Piatra Mare fac parte din Carpații de Curbură și au o altitudine maximă de 1.844 m (vârful Piatra Mare). Atracțiile principale le reprezintă Canionul 7 Scări, Tiroliana, Cascada Tamina, vârful Piatra Mare și cabana Piatra Mare. Cabana, situată la altitudinea de 1.628 m, este deschisă non-stop și în ea există posibilitatea de cazare peste noapte. Traseele din masivul Piatra Mare au ca punct de plecare Dâmbu Morii (pentru Canionul 7 Scări, Tiroliană, cabana Piatra Mare și vârful Piatra Mare), Timișul de Sus (pentru cascada Tamina), Predeal (pentru vârful Piatra Mare și cascada Tamina) și Săcele (muntele Bunloc – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare și Valea Gârcinului – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare). Surse foto-video: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană

La poalele Făgăraşilor, în satul Şinca, se află o pădure veche şi neatinsă, căreia i s-a dus vestea peste mări şi ţări. O pădure virgină! Frumuseţea şi unicitatea ei au făcut-o pretendentă la declara­rea ei drept “patrimoniu UNESCO”, cea mai înaltă dis­tinc­ţie pentru un loc natural. Turiştii străini vin în ade­vărate pelerinaje aici, ca să vadă pădurea neatinsă de la facerea ei, o minune ce la ei s-a pierdut. (Credit text: Formula As) Peste 300 de hectare de natură curată, neatinsă de om. Cocoşi de munte, urşi, salaman­dre, acvile sau ciocănitori, capre negre sau râşi, pădurile seculare ale Şincăi par a deveni o adevărată arcă a lui Noe. Pen­tru toate aceste vietăţi, aici e Raiul. Este regăsirea pădurii primordiale, unde fie­care arbore uriaş s-a născut dintr-o să­mânţă şi nu a fost plantat, unde fiecare palmă de pământ freamătă de viaţă. Trei sute de hectare de fericire, pe care vietă­ţile o simt şi vin să se bucure de ea, se adună aici, se cheamă unele pe altele. Dar nu doar străinii care ajung aici, ci şi oamenii de la poalele Făgăraşului au înţeles care este miza şi s-au hotărât să facă în zonă un alt fel de turism ecolo­gic, bazat pe ştiinţă şi educaţie. Nu vin hoarde de tu­rişti la pădurea virgină de la Şinca, însă cei care ajung sunt interesaţi să vadă şi să înţeleagă, să descopere şi să se bucure de o natură specială. Credit text: http://www.cunoastelumea.ro/raiul-de-la-facerea-lumii-padurea-virgina-de-la-sinca/ Ca zonă geografică, rezervaţia Codrii Seculari de la Şinca se situează în masivul Făgăraş, suprapunându-se total peste situl ROSCI 0122 Munţii Făgăraş, şi parţial peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0098 „Piemontul Făgăraş”.

Peștera Bârlogul Ursului, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip speologic) situată în partea central-nordică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Apața. Peștera Bârlogul Ursului cunoscută și sub numele de „Peștera din fața Scocinei”, cu o suprafață de 1 ha, este situată în partea centrală a Munților Perșani, la o altitudine de 726 m și este alcătuită dintr-o rețea de galerii orizontale, situate pe două nivele, de forma unui labirint. Rezervația prezintă un dublu interes științific: unul speologic, pentru formațiunile (draperiile) parietale de pe pereții peșterii, și altul geologic, datorită stratelor calcaroase. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Six Bv

Peștera de Gheață este considerată a fi cea mai importantă cavitate din Masivul Piatra Mare, fiind localizată în zona muntelui Gatul Chibei. Dezvoltată pe o fisura verticală, peștera are o deschidere de 50 m, cu orientare spre nord. În interiorul ei, temperatura este scazută pe toată perioada anului, existând uneori și zăpadă.

La peștera de la Uluce, mitul se împletește cu realitatea. Legenda spune cã aceastã peșterã, numitã a ulucelor, era adãpostul haiducilor care jefuiau la drumul mare boierii care treceau prin culoarul Rucãr - Bran. Credit foto: Andrei Samoil (București)

Peştera Liliecilor, sau Peştera cu lilieci este situată în spaţiul administrativ al satului Peştera, din comuna Moeciu, la 5 km de comuna Moeciu, pe versantul estic al dealului Bisericii, în partea de nord-vest a platformei Branului şi la o altitudine de 950 m. Peştera s-a format ca urmare a fenomenului de eroziune a muntelui calcaros de către unul din afluenţii pârâului Văii cu Cale, care astăzi este un pârâu temporar. Numele peşterii provine din existenţa în peşteră a unei numeroase colonii de lilieci. Cunoscută şi sub numele de Peştera Mare din satul Peştera sau Peştera Bădichii, peştera a fost semnalată cu multe secole în urmă, dar a fost explorată şi studiată abia la sfârşitul secolului trecut, de către speologul Iuliu Czaran, care a şi realizat primul marcaj spre peştera Liliecilor. Peştera Liliecilor este o peşteră uşor de vizitat, are o lungime de 370 m, din care 109 m de galerie activă şi o denivelare de 10 m. Accesul în peşteră se face printr-un culoar îngust, după care se ajunge într-o grotă, nu foarte mare, cu podea ascendentă. De aici mai porneşte o galerie, spre nord, care are o lungime de 15 m şi care se termină cu un horn. Peştera este o peşteră caldă, cu umiditate moderată şi este presărată cu multe formaţiuni calcaroase, cu "lacrimi ale pământului" şi cu camere care au tavan cu colorit diferit. Prin peşteră curge un pârâiaş plin de mâl. Deşi nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveţi un echipament de protecţie, pentru a evita murdărirea cu argilă şi guano (excremente ale liliecilor, justificate de existenţa în peşteră a numeroşi lilieci solitari sau grupaţi în colonii). Sursă text și foto: http://www.visitbran.com/

Peștera Râșnoavei este situată în Munții Postăvarul, aproape de localitatea Râșnov, județul Brașov. Cavitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 390 m și este frumos decorată cu concrețiuni. În sezonul ploios nu este accesibilă, existând pericolul inundației. Cei care se încumetă să exploreze această peșteră au nevoie de un minim de echipament: îmbrăcăminte impermeabilă, bocanci sau cizme, lanternă și un ghiozdan cât mai micuț cu provizii pentru a economisi spațiu. Se poate ajunge la Peștera Râșnoavei pe traseul montan cu plecare din Râșnov, pe traseu marcat, Valea Cărbunarii, până la Peștera Râșnoavei (aprox. 1 oră). Un alt traseu montan cu plecare din Râșnov, este către Valea Cetății (spre Bisericuța Păgânilor - o stâncă ce poartă această denumire), care se întâlnește cu traseul de pe Valea Cărbunarii în platoul mare, apoi spre Peștera Râșnovei (aprox. 3 ore).

La o distanţă de numai 1,5 km de Râșnov şi 7,5 km de Poiana Braşov, Peştera Valea Cetăţii (aflată în rezervaţia naturală cu același nume) este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetatea din Râşnov. Lăculeţele ce oglindesc formaţiuni enigmatice perfect modelate de apă şi aer înconjoară o impozantă sală Catedrală care, cu cei peste 30.000 de metri cubi ai săi, deschide ochilor un tavan de poveste cu volute şi arce de calcar de un alb cum rar poţi vedea în lume. Amenajată cu cele mai moderne tehnologii, peştera oferă un parcurs şi o iluminare ce face şi un claustrofob să uite de pereţii care-l înconjoară şi să se simtă într-un palat de cristal. Accesul se face din parcarea de pe drumul naţional Poiana Braşov-Râşnov după 450 de metri de parcurs relaxant cu piciorul prin carstul împădurit al rezervaţiei naturale Valea Cetăţii. Program: Iarna (1 octombrie-31 martie): Luni-Duminică: 10.00-18.00 Vara (1 aprilie-30 septembrie): Luni-Duminică: 10.00-20.00

Dacă doriți să faceți o drumeție ușoară și revigorantă între Brașov și Poiana Brașov, vă recomandăm traseul de pe Drumul Vechi. La un capăt sunt Pietrele lui Solomon, o zonă de o deosebită frumusețe naturală, cu râul Valea cu Apă ce creează mici cascade și întregul chei care este numai potrivit pentru un picnic scurt. La celălalt capăt al Drumului Vechi este Poiana Mică, iar doi pași mai departe, Poiana Brașov. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Mama Natura

Piramidele de la Şona de lângă Făgăraș sunt încă un mister, chiar şi pentru cercetători. Cele opt movile din sat, unele dintre ele înalte de aproape 30 de metri, sunt aşezate pe două şiruri, în ordinea mărimii, şi se spune că ar fi fost ridicate de către daci. Satul Şona se află la cinci kilometri de Făgăraş, iar de curând, în centrul municipiului a fost montat şi un indicator care arată direcţia spre obiectivul care este destul de puţin cunoscut chiar şi de către localnici. Credit foto: www.efemeride.ro

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici în perioada lunii mai. Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Creşterea într-un număr atât de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar, carpen şi frasin. Pe lângă narcise se mai poate întâlni aici o varietate mare de specii de floră, peste 500, dintre care amintim: cununița, bulbucul, cinci degete sau stânjenelul. Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul, căpriorul, vulpea, iepurele și veveriţa. În zonă au fost identificate până în prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări. Pe teritoriul rezervației, în fiecare an în luna mai, se desfășoară „Festivalul Narciselor”, o sărbătoare dedicată florilor de aici. Surse text și foto: http://turism-fagaras.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Carved into spectacular rock walls over a length of approximately 2 km, the Gorges of Zărneştilor is characterized by a monumental due to vertical walls or even bend over whites, with heights exceeding 200 m in some places. In this area, the temperature drops a few degrees because the sun hardly ever penetrates the gorges, only a few hours per day, which provides opportunity to relax and rest in the cool weather offered the gorges in the summer. The access is from the town Zărnești and Peștera. The cabin Curmătura is located near the gorge, an important starting point shifts to Piatra Craiului Massif. Those who come here will be impressed by the sights of the Cave (The Great Cave chasms, The Small Cave chasms) and several springs, like the Fountain of Botorog and the Gentlemen Fountain. The walls bordering the valley have a height ranging between 100 and 200 meters. The route through the Gorges of Zărneşti impresses with its spectacular rock walls where there were built numerous alpine routes. The view can be admired from afar, from Zărnești and Peștera. Covering the gorges you reach the place called "La Table" one of climbing spots on the Piatra Craiului peak. Accessibility: • National Road (DN) 73A to Zărnești and here County Road (DJ) 112G, to the Fountain of Botorog, then after 100 meters the road splits, one before the gorges and the other to the village of Măgura. Text source: https://www.visitzarnesti.ro/

Rezervaţia  „Valea Zimbrilor” a luat fiinţă în noiembrie 2008, la Vama Buzăului, ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, la care au participat primăriile Prejmer şi Vama Buzăului, Consiliul Judeţean Braşov şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov.  Cu o suprafaţă de 10 hectare de păşune şi autorități ce doresc accesarea fondurilor europene pentru lărgirea împrejmuirii cu încă 80 de hectare de pădure, alocate în acest sens de comuna Prejmer, Rezervatia "Valea Zimbrilor" este a patra din România. Planul celor care o administrează este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele urmând a fi incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi. Rezervaţia  în prezent  numara 14 exemplare de zimbri, Cerbi și căprioare împart același areal cu legendarul animal, protejat în toată Europa şi care, în condiţii optime, poate ajunge să cântărească şi 900 kilograme. Primul zimbru născut în rezervaţia de la Vama Buzăului se numeşte Genţiana. În rezervaţie nu se poate intra cu maşina sau bicicleta, pentru a asigura atât mediul natural al animalelor, cu cât mai puţini factori agresivi externi, cât şi liniştea specifică zonei. Vizitatorii şi turiştii pasionaţi de recreere pot profita de bănci şi foişoare la umbră, iar cei mici de leagăne. Programul de vizitare al rezervaţiei este de la 9:00 la 20:00 în fiecare zi a săptămânii, de luni-duminica. Pe lângă zimbri în rezervație vei întâlni aici o familie de cerbi, o familie de reni, păuni, mufloni.  cerbi lopatari. Familia mufloni lor sa mărit cu un nou membru un puiuț alb  Începând cu data de 01.05. 2025 prețul uni bilet de acces în rezervatie costa:   30lei adulți și 20 lei copiii Pe lângă toate acestea.  În centru de informare turistica mai avem  expoziție de animale sălbatice impaiate  și magazin de suveniruri. Apoi pot lua masa la punctele Gastronomice aflate în comuna noastră.  *Sursă text și foto:

Vârful Măgura Codlei, cu altitudinea de 1.292 m, face parte din Munții Perșanilor, din gruparea muntoasă a Carpaților de Curbură, reprezentând grupa sudică a Carpaților Orientali. Constituie un punct principal de atracție al orașului mai ales pentru iubitorii de munte și trasee montane. Măgura Codlei are și rol de barometru al Țării Bârsei. În funcție de prezența sau lipsa căciulii de nori, vremea va fi închisă sau senină. Zona Măgurei Codlei este sub influența unor curenți de aer ascendenți și descendenți foarte puternici, care pun în pericol aparatele de zbor. O parte din suprafaţa administrativă a U.A.T. Municipiul Codlea este inclusă în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 (Sit Natura 2000)

Vulcanul Stins este mărturie a activității vulcanice din zona Racoș. Peisajul este unul desprins din filme, parcă selenar. Vegetația este puțină, predomină coniferele, iar solul este format din rocă roșie, contrastul de culori fiind neobișnuit, dar în același timp foarte frumos. În trecut, aici se exploata zgura vulcanică. Se spune că locul seamănă cu cel de pe vulcanul Etna. Specialiștii au găsit în zonă zgură vulcanică, cenușă vulcanică, bombe vulcanice, piatră ponce, bazalturi și lave întărite. Sursă text: https://pemeleaguri.blogspot.com/