Peștera de Gheață

Primul stâlp de electrificare a Căilor Ferate Române Pe 1 august 1963, tronsonul Braşov-Predeal a devenit prima cale ferată normală, electrificată din România, fiind pusă în exploatare doi ani mai târziu. Cu ocazia aniversării, în staţia  Buşteni a fost expus, pentru vizitatori, cel mai vechi tren electric care a circulat vreodată în România. Pe 27 decembrie 1960, istoria CFR-ului avea să se schimbe odată cu montarea, în staţia Predeal, a primului stâlp electrificat, un nou sistem de tracţiune a trenurilor menit să uşureze transportul pe calea ferată. Stâlpul este un turn metalic de 20 metri înălţime şi a fost montat de maistrul Liviu Vintilă. Cu ajutorul acestuia şi a altor stâlpi de acest gen, pe 1 august 1963, tronsonul Braşov-Predeal a devenit prima cale ferată electrificată din România, fiind pusă în exploatare doi ani mai târziu.

Crucea de pe Vârful Clăbucetul Taurului  Eroii căzuți în luptele de la Predeal, din Primul Război Mondial, au fost comemorați în anul 2018 pe Vârful Clăbucetul Taurului (1520 m altitudine) cu inaugurarea și semnalizarea traseului tematic „Drumul tunului” (traseu turistic – punct albastru) precum şi montarea unei cruci şi a unui panou informativ, pe care a fost arborat şi steagul României. Pe Vârful Clăbucetul Taurului, aflat pe linia frontului Predeal - Azuga (Munții Bucegi - Munții Baiului), se păstrează încă urmele tranșeelor și adăposturilor armatei române din anul 1916. Ca repere istorice, Bătălia de pe Valea Prahovei, numită și Bătălia de la Predeal, s-a desfășurat între 9-25 octombrie 1916, fiind una dintre cele mai grele confruntări ale armatei române din Primul Război Mondial, soldate cu grave pierderi de vieți umane în zonele Predeal/Susai, Azuga/Clăbucetul Taurului, Clăbucetul Azugii și Clăbucetul Baiului, Bușteni/ Valea Cerbului, Diham.

Monument 100 de ani Romania - Varful Grecului

Partii de schi/Telescaun

Biserica Catolica Adormirea Maicii Domnului

Muntele Bunloc/Bolnoc era principalul loc de promenadă pentru săceleni. Altitudinea maximă este de 1.185 m. În anul 1933 aici a fost construită prima trambulină de sărituri cu schiurile din România, pe o structură de lemn, un an mai târziu, în 1934, având loc și primul concurs. Până în 1989 aici exista și pârtie de schi foarte apreciată și căutată de localnici și brașoveni. Astăzi muntele Bunloc este una din zonele cele mai căutate și apreciate de parapantiști. În zonă există și un telescaun care deservește iubitorii de parapantă și pe cei care doresc să urce muntele fără efort. Din anul 2016 muntele Bunloc a devenit un loc apreciat și de alergătorii montani, aici având loc o probă de alergare montană pe verticală în cadrul unui festival de sporturi montane. La 1.000 m altitudine există și cabana Sava, unde se poate rămâne și peste noapte.

Munții Neamțului se întind între Săcele, Predeal, Azuga și Valea Doftanei, la sud de masivul Piatra Mare până la munții Baiului, la est de ei fiind munții Grohotiș. Cele mai înalte vârfuri sunt vf. Neamțului – 1923 m și vf. Paltinu 1900 m. Sunt munți accesibili, foarte căutați de pasionații de MTB, însă fără posibilități de cazare la cabane. Traseele cele mai accesibile pleacă din Azuga și Predeal și se îndreaptă spre vf Turcu, vf Paltinu și vf Neamțului. Alte trasee (mai lungi ca distanță) pleacă din Săcele prin valea Gârcinului – vf Paltinu – vf Neamțului. Sursă foto: http://romania-natura.ro

Munții Grohotiș urmează în bună parte vechea graniță dintre Imperiul Austro-Ungar și Țara Românească. Unele borne se mai pot vedea și astăzi. Cel mai înalt pisc este vf. Gropșoarele – 1.768 m. Este un munte cu culmi blânde, însă fără posibilități de cazare. Creasta lui, între Săcele și Slănic, se poate parcurge în aproximativ 3 zile, cu cortul. De aici izvorărește râul Târlung. Traseele pornesc din Săcele (Babarunca – valea Tărlung – vf Bobu Mare – vf Grohotiș, Brădet – valea Doftanei Transilvane, pasul Predeluș - muntele Văii Negre, pasul Bratocea – vf Bobul Mare – vf Grohotiș) și din localitățile Slănic și Tristeni din Prahova. Sursă foto: http://www.carpati.org/

La o distanţă de numai 1,5 km de Râșnov şi 7,5 km de Poiana Braşov, Peştera Valea Cetăţii (aflată în rezervaţia naturală cu același nume) este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetatea din Râşnov. Lăculeţele ce oglindesc formaţiuni enigmatice perfect modelate de apă şi aer înconjoară o impozantă sală Catedrală care, cu cei peste 30.000 de metri cubi ai săi, deschide ochilor un tavan de poveste cu volute şi arce de calcar de un alb cum rar poţi vedea în lume. Amenajată cu cele mai moderne tehnologii, peştera oferă un parcurs şi o iluminare ce face şi un claustrofob să uite de pereţii care-l înconjoară şi să se simtă într-un palat de cristal. Accesul se face din parcarea de pe drumul naţional Poiana Braşov-Râşnov după 450 de metri de parcurs relaxant cu piciorul prin carstul împădurit al rezervaţiei naturale Valea Cetăţii. Program: Iarna (1 octombrie-31 martie): Luni-Duminică: 10.00-18.00 Vara (1 aprilie-30 septembrie): Luni-Duminică: 10.00-20.00