Cheile Dopca

Muntele Bunloc/Bolnoc era principalul loc de promenadă pentru săceleni. Altitudinea maximă este de 1.185 m. În anul 1933 aici a fost construită prima trambulină de sărituri cu schiurile din România, pe o structură de lemn, un an mai târziu, în 1934, având loc și primul concurs. Până în 1989 aici exista și pârtie de schi foarte apreciată și căutată de localnici și brașoveni. Astăzi muntele Bunloc este una din zonele cele mai căutate și apreciate de parapantiști. În zonă există și un telescaun care deservește iubitorii de parapantă și pe cei care doresc să urce muntele fără efort. Din anul 2016 muntele Bunloc a devenit un loc apreciat și de alergătorii montani, aici având loc o probă de alergare montană pe verticală în cadrul unui festival de sporturi montane. La 1.000 m altitudine există și cabana Sava, unde se poate rămâne și peste noapte.

Munții Neamțului se întind între Săcele, Predeal, Azuga și Valea Doftanei, la sud de masivul Piatra Mare până la munții Baiului, la est de ei fiind munții Grohotiș. Cele mai înalte vârfuri sunt vf. Neamțului – 1923 m și vf. Paltinu 1900 m. Sunt munți accesibili, foarte căutați de pasionații de MTB, însă fără posibilități de cazare la cabane. Traseele cele mai accesibile pleacă din Azuga și Predeal și se îndreaptă spre vf Turcu, vf Paltinu și vf Neamțului. Alte trasee (mai lungi ca distanță) pleacă din Săcele prin valea Gârcinului – vf Paltinu – vf Neamțului. Sursă foto: http://romania-natura.ro

Munții Grohotiș urmează în bună parte vechea graniță dintre Imperiul Austro-Ungar și Țara Românească. Unele borne se mai pot vedea și astăzi. Cel mai înalt pisc este vf. Gropșoarele – 1.768 m. Este un munte cu culmi blânde, însă fără posibilități de cazare. Creasta lui, între Săcele și Slănic, se poate parcurge în aproximativ 3 zile, cu cortul. De aici izvorărește râul Târlung. Traseele pornesc din Săcele (Babarunca – valea Tărlung – vf Bobu Mare – vf Grohotiș, Brădet – valea Doftanei Transilvane, pasul Predeluș - muntele Văii Negre, pasul Bratocea – vf Bobul Mare – vf Grohotiș) și din localitățile Slănic și Tristeni din Prahova. Sursă foto: http://www.carpati.org/

La o distanţă de numai 1,5 km de Râșnov şi 7,5 km de Poiana Braşov, Peştera Valea Cetăţii (aflată în rezervaţia naturală cu același nume) este o atracţie turistică de excepţie aflată la doi paşi de Cetatea din Râşnov. Lăculeţele ce oglindesc formaţiuni enigmatice perfect modelate de apă şi aer înconjoară o impozantă sală Catedrală care, cu cei peste 30.000 de metri cubi ai săi, deschide ochilor un tavan de poveste cu volute şi arce de calcar de un alb cum rar poţi vedea în lume. Amenajată cu cele mai moderne tehnologii, peştera oferă un parcurs şi o iluminare ce face şi un claustrofob să uite de pereţii care-l înconjoară şi să se simtă într-un palat de cristal. Accesul se face din parcarea de pe drumul naţional Poiana Braşov-Râşnov după 450 de metri de parcurs relaxant cu piciorul prin carstul împădurit al rezervaţiei naturale Valea Cetăţii. Program: Iarna (1 octombrie-31 martie): Luni-Duminică: 10.00-18.00 Vara (1 aprilie-30 septembrie): Luni-Duminică: 10.00-20.00

Peștera de Gheață este considerată a fi cea mai importantă cavitate din Masivul Piatra Mare, fiind localizată în zona muntelui Gatul Chibei. Dezvoltată pe o fisura verticală, peștera are o deschidere de 50 m, cu orientare spre nord. În interiorul ei, temperatura este scazută pe toată perioada anului, existând uneori și zăpadă.

Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici, la o altitudine de 1.100 de metri. Este, practic, o înşiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălţime de 10 metri. În zonă există şi posibilităţi de escaladă pentru cei pasionaţi. Sursă foto: http://www.predeal.ro/

La peștera de la Uluce, mitul se împletește cu realitatea. Legenda spune cã aceastã peșterã, numitã a ulucelor, era adãpostul haiducilor care jefuiau la drumul mare boierii care treceau prin culoarul Rucãr - Bran. Credit foto: Andrei Samoil (București)

Lacul fără fund este un crater adânc de câteva zeci de metri. Legenda spune cã oameni și animale și-au găsit sfârșitul în aceste ape tulburi, fără a mai ieși vreodatã la suprafață.

La poalele Făgăraşilor, în satul Şinca, se află o pădure veche şi neatinsă, căreia i s-a dus vestea peste mări şi ţări. O pădure virgină! Frumuseţea şi unicitatea ei au făcut-o pretendentă la declara­rea ei drept “patrimoniu UNESCO”, cea mai înaltă dis­tinc­ţie pentru un loc natural. Turiştii străini vin în ade­vărate pelerinaje aici, ca să vadă pădurea neatinsă de la facerea ei, o minune ce la ei s-a pierdut. (Credit text: Formula As) Peste 300 de hectare de natură curată, neatinsă de om. Cocoşi de munte, urşi, salaman­dre, acvile sau ciocănitori, capre negre sau râşi, pădurile seculare ale Şincăi par a deveni o adevărată arcă a lui Noe. Pen­tru toate aceste vietăţi, aici e Raiul. Este regăsirea pădurii primordiale, unde fie­care arbore uriaş s-a născut dintr-o să­mânţă şi nu a fost plantat, unde fiecare palmă de pământ freamătă de viaţă. Trei sute de hectare de fericire, pe care vietă­ţile o simt şi vin să se bucure de ea, se adună aici, se cheamă unele pe altele. Dar nu doar străinii care ajung aici, ci şi oamenii de la poalele Făgăraşului au înţeles care este miza şi s-au hotărât să facă în zonă un alt fel de turism ecolo­gic, bazat pe ştiinţă şi educaţie. Nu vin hoarde de tu­rişti la pădurea virgină de la Şinca, însă cei care ajung sunt interesaţi să vadă şi să înţeleagă, să descopere şi să se bucure de o natură specială. Credit text: http://www.cunoastelumea.ro/raiul-de-la-facerea-lumii-padurea-virgina-de-la-sinca/ Ca zonă geografică, rezervaţia Codrii Seculari de la Şinca se situează în masivul Făgăraş, suprapunându-se total peste situl ROSCI 0122 Munţii Făgăraş, şi parţial peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0098 „Piemontul Făgăraş”.