Locații

Aflată în partea nordică a Munţilor Bucegi, aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare, o parte a Văii Mălăeşti şi începutul Văii Gaura. Reprezentativ în acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stâncoase şi țancuri de piatră, specifice reliefului glaciar bine păstrat. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Prima etapă de transformare a Aleii de Sub Tâmpa într-un loc de promenadă și de petrecere a timpului liber a fost finalizată. Transformarea zonei din acces către muntele Tâmpa într-una din cele mai frumoase zone de petrecere a timpului liber din Brașov a început cu interzicerea traficului auto și desființarea parcării, care reprezenta principalul impediment în transformarea aleii într-o zonă de promenadă. Au fost amenajate două zone cu aparate pentru fitness și pentru work-out, au fost create mai multe zone de odihnă și interacțiune socială. În partea dinspre Suișul Castelului au fost amenajate mai multe jocuri pe asfalt, de la șotron la ceasul solar, iar Dealul Melcilor și Tâmpa au fost reprezentate pe asfalt  prin curbe de nivel. Zona de dirt-bike, amenajată anul trecut de Asociația NH Bike, a fost extinsă cu o nouă zonă dedicată copiilor. Sursa

Biserica Neagră este biserica parohială a Bisericii Evanghelice C.A. din Brașov. Numele actual l-a primit în urma marelui incendiu din anul 1689, care a afectat întregul oraș, lăcașul de cult rămânând un timp o ruină înnegrită de fum. Acest nume, inițial doar popular, s-a impus în secolul XX ca denumire oficială a monumentului. Biserica Neagră este un obiect de studiu aproape inepuizabil, care adăpostește numeroase obiecte de patrimoniu. În interior, vizitatorul poate descoperi un număr mare de obiecte de artă, precum cristelniţa (1472), pictura murală a Sf. Maria (cca. 1476), covoarele anatoliene (sec. XVII-XVIII), care au fost donate bisericii de către enoriașii comunității, stranele din secolele XVIII-XIX care atestă activitatea intensă a breslelor braşovene, altarul monumental neogotic (1866), pietrele funerare ale personalităţilor braşovene și 5 orgi, dintre care 4 funcționale. În partea din spate a bisericii se află două expoziţii documentare, care povestesc despre istoria Bisericii Negre şi despre viaţa reformatorului Johannes Honterus. PROGRAM DE VIZITARE 1 Aprilie – 15 octombrie: Luni & Duminica        12.00-19.00 Marți - Sâmbăta         10.00-19.00   16 octombrie – 31 martie Luni & Duminica         12.00 - 18.00 Marți - Sâmbătă         10.00 - 18.00   Biserica Neagră va fi închisă în 1 ianuarie și 25 decembrie. Casa de bilete se închide cu 20 minute înainte de ora anunţată pentru încheierea programului.  În zilele de desfășurare a concertelor de orgă, ultima intrare are loc la ora 17:15. Începând cu ora 17:30 se vând doar bilete pentru concert. Pentru ceremonii religioase programul de vizitare se întrerupe pentru 2 ore. Aceste modificări sunt anunțate pe Facebook Biserica Neagră - History&Music cu minim 2-3 zile înainte. COSTURI VIZITARE: Adulți: 25,00 RON Studenți / pensionari: 20,00 RON (în baza carnetului de student / cupon de pensie) Elevi: 15,00 RON (până la 18 ani, în baza carnetului de note) Gratuități: Copii până la 7 ani.                  Persoane cu dizabilități (în baza legitimaţiei). Un însoţitor/ grup (ghid local, organizator sau şef de grup) beneficiază de gratuitate. Cumpără din timp bilete pentru o vizită în Biserica Neagră sau la evenimentele noastre: https://biserica-neagra.booktes.com INFORMAȚII UTILE Găsiți mai multe informații despre istoria, patrimoniul si evenimentele Bisericii Negre pe www.bisericaneagra.ro Puteți poposi la noi, în curtea Bisericii Negre, să savurați o cafea de specialitate la CH9 Specialty Coffee, sau puteți cumpăra un suvenir de la INSPIRATIO gift studio. Fiecare vizită asigură resursele financiare pentru ocrotirea și punerea în valoare a patrimoniului acestui monument. © Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Brașov. Foto: Árpád Udvardi

Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Biserica, de confesiune evanghelică-luterană, este situată în cartierul Brașovechi și face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice sub numele de Ansamblul bisericii evanghelice „Sf. Bartolomeu”. Ansamblul este compus din trei monumente: • Biserica evanghelică „Sf. Bartolomeu” • Zidul de incintă cu poarta  • Casa parohială  Se presupune că biserica Sf. Bartolomeu a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, după ce Cavalerii Teutoni s-au stabilit în Țara Bârsei. Întemeietorul bisericii a fost Hermann von Salza, conducătorul Ordinului Cavalerilor Teutoni din acea vreme, iar la momentul construcției biserica Sf. Bartolomeu era una dintre cele mai mari biserici construite în Transilvania. Prima atestare documentară a bisericii datează din anul 1223. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost cunoscută în epocă și sub denumirea de „Biserica celor trei orfane”. Conform unei legende, trei orfane credincioase și-au donat toată averea bisericii, iar ca semn de recunoștință acestea au fost înmormântate sub altarul lăcașului. Sursa Credit foto: Ramona Georgescu, Andrei kokelburg

Biserica Sfântul Nicolae, atestată documentar în anul 1292 și amintită de Bula papală de la 1399, a fost construită din piatră începând cu anul 1495, prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munţi (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ştefan). Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu (1882-1941), fost ministru de externe al României. Sursa foto: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-nicolae-scheii-brasovului-67902.html

Cartierul Șchei, unul din vechile cartiere ale Braşovului, prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, cultural și turistic. Fost cartier slavo-românesc al Brașovului vechi, această zonă a orașului, cu aspect mai mult rural, este constituită în special din case mici construite de-a lungul unor străzi înguste, cu grădini pe partea dinspre munți. Ansamblul urban Șchei a fost declarat monument istoric. Sursa foto: http://merg.in/brasov/de-povestit/reportaje/cartierul-schei-cel-mai-vechi-cartier-al-orasului-brasov-3679.html

Casa Junilor este Sediul Uniunii Junilor din Scheii Brașovului și Brașovechi, un spațiu cu caracter cultural care adăpostește un muzeu ce valorifică obiecte vechi din colecții private aparținând locuitorilor din Schei și piese vechi de costume aparținând celor 7 cete de Juni din Brașov, precum și ateliere creative (cusături, țesături, pictură icoane pe lemn și sticlă, crestături în lemn etc), expoziții de artă, lansări de carte și acțiuni de promovare a culturii și patrimoniului cultural local.

Casa Sfatului, construită iniţial ca turn de veghe, a fost transformată în Primărie pe măsură ce oraşul s-a dezvoltat. În 23 decembrie 1420 s-a încheiat un acord între Adunarea Districtului Ţara Bârsei şi breasla blănarilor privind construirea ei. Din cauza invaziei turceşti din 1421, a distrugerii în mare parte a oraşului, precum şi a arestării magistratului oraşului, acest proiect a fost amânat. Următoarea menţiune despre Casa Sfatului din Braşov apare în 1503, clădirea fiind menţionată sub numele de „Praetorium”. Clădirea dominată de un turn înalt de 58 de metri (construit între 1525-1528), denumit „Turnul Trompeţilor” de unde se dădea alarma când oraşul era ameninţat de vreo primejdie, a fost restaurată în stil baroc în 1977.

Cetatea medievală locuită a Brașovului este una dintre puținele cetăți medievale din Europa, care este încă locuită pe vechile amplasamente. Cetatea Brașovului, edificată între secolele al XIV-lea și al XVII-lea, considerată a fi una dintre cele mai puternice din Transilvania, păstrează numeroase vestigii care, în urma restaurărilor efectuate în ultimii ani, au devenit obiective de mare atracție dintre care: Bastionul Cojocarilor, Bastionul Postăvarilor, Bastionul Țesătorilor – Muzeul Cetății Brașovului, Bastionul Frânghierilor, Biserica Neagră, Casa Sfatului – Muzeul Județean de Istorie, Turnul Alb, Turnul Negru, Turnul Măcelarilor, Bastionul Graft – pod fortificat peste pârâul Graft, Poarta Ecaterinei, Cetățuia, Bastionul Fierarilor, Muzeul “Casa Mureșenilor”.

Complexul Geologic Racoş reprezintă o arie geologică de importanţă naţională cu o suprafaţă de 95,2 ha şi care este integrată în Situl Natura2000 Dealurile Homoroadelor începând cu anul 2007. Astăzi aria protejată conservă manifestările vulcanice bazaltice cuaternare vizibile în cele trei cariere. Complexul Geologic Racoş cuprinde următoarele puncte de atracţie turistică: - Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racoş (Cariera MTTC); - Lacul de Smarald (Cariera Brazi); - Vulcanul Stins (Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş). Vizitarea acestora se face numai pe drumul marcat sau cu un ghid avizat de către custodele ariei. Tariful de vizitare este de 5 lei/adult şi 3 lei/elevi sau studenti

Rezervația este localizată în județele Brașov și parțial în Covasna, pe teritoriile localităților: Dumbrăvița, Codlea, Holbav, Hălchiu, Feldioara, Măieruș, Belin, Hăghig. Este împărțită în trei zone distincte, și are o suprafață totală de peste 4.500 ha. Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice, în special a celor de interes comunitar (european), fiind una dintre cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării. În perioadele de migraţie, primăvara și toamna, populaţia totală a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20.000 de exemplare, zona fiind una dintre cele mai importante zone umede din interiorul lanţului Carpatic.  Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum: cormoranul mic, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârcul roşu, stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mică, egreta mare, raţa roşie, eretele de stuf, cresteţul cenuşiu, cristelul de câmp, huhurezul mare, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Dintre speciile care sunt doar în trecere prin rezervație, cele mai reprezentative, prezente anual în număr mare, sunt: barza neagră, bătăușul, fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră. Pe lângă păsări, aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar, precum castorul și vidra.  Rezervația se remarcă și prin varietatea peisajului, ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole, lacuri, ape curgătoare, mlaştini și stufăriş), la fâneţe, păşuni şi păduri. Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița, Rotbav și Codlea. Surse text și foto: https://www.facebook.com/Deltadincarpati/; http://romaniasalbatica.ro/

Cea mai frumoasa Gradina Zoologica din Romania. Fan page

Localizată în apropiere de comuna Holbav, pe Dealul Ghirtalău, între Pârâul Crucii şi Pârâul Lupului, aria protejată desemnată în anul 2004, cuprinde fosta carieră de argilă Holbav. Succesiunea litologică de aproximativ 230 – 250 de metri lungime a rezervaţiei, reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate în domeniile geologie, geografie, protecţia mediului, ecologie sau minerit. În vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav, unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm. De la punctul numit La Cruce, aproape de vârful unui deal, se pot privi împrejurimile ce străjuiesc satul, dar și culmile Parcului național Piatra Craiului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Masivul Leaota se învecinează în partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului, iar la est cu Parcul natural Bucegi, principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic, asigurând migrarea speciilor între cele două mari arii protejate. Lupul și ursul sunt printre speciile ce beneficiază de acest rol al ariei naturale protejate. Habitatele identificate aici sunt: păduri de amestec fag-răşinoase, păduri de molid, păduri aluviale, tufărişuri subalpine, habitate de pajişti, printre care apar frecvent stâncării şi grohotişuri. Diversitatea vegetală este foarte mare, cu un număr de 810 specii, între care câteva specii protejate prin lege sunt: garofiţe de munte, floarea de colţ, bujorul de munte, tisa, zâmbrul etc. Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici, unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun, râsul, lupul, cocoşul de munte, uliul păsărar etc. Principalele activităţi turistice care pot fi întreprinse în Munţii Leaota sunt drumeţii, ciclism montan, schi de tură, fotografie şi observare faună. Perioada optimă pentru vizitare este primăvara în timpul înfloririi bujorului de munte și toamna când coloritul naturii devine variat. Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei, se recomandă accesul numai pe potecile marcate. Câteva trasee străbat Munții Leaota, accesul fiind posibil prin Podu Dâmboviței, Rucăr, Stoenești, Padina, Fundata și Moeciu de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1.950 m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50 m. În aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Microcanionul este săpat de pârâul Hoghiz care îşi are izvoarele în curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa, pe coasta vestică a Perşanilor. Aria protejată este formată din stânci bazaltice cu un relief aparte, versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi, ce se aseamănă cu văile canioanelor, însă la o scară mult mai mică. Peisajul este întregit şi de două cascade, precum şi de o peşteră de mici dimensiuni formată în versantul stâng. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic, situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei Hărman. Aria protejată reprezintă o zonă umedă în apropierea văii Oltului, cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri, pietrișuri și argile, străbătută de câteva pâraie (Hușbor, Părăul de Sub Coastă, Valea Morilor), ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare. Zona adăpostește o mare varietate floristică, incluzând peste 150 de relicte glaciare, dintre care unele endemice pentru Țara Bârsei. Dintre speciile de flori care se remarcă amintim: armeria, bumburezul, laleaua pestriță, daria, gențiana mov, orhideea, otrățelul și roua cerului. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Tâmpa se înalță la circa 400 m deasupra orașului Brașov. Rezervație naturală ce se întinde pe o suprafață de 150 ha, Tâmpa este și singura rezervație peisagistică din județul Brașov. Aici au fost descrise pentru prima dată două endemisme (specii care trăiesc numai într-un anumit teritoriu) românești: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) și obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se întinde o pădure deosebită, formată din mai multe specii de valoare ornamentală și științifică, cum ar fi: fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic însorit și mai uscat, adăpostește ochiuri de stepă în care încercările de plantare cu arbori au dat greș în mare parte. De asemenea, Tâmpa adăpostește multe specii de păsări, mamifere și insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din țara noastră). Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Situl cuprinde în întregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă aproximativ 70% din suprafaţa sitului, iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri înalte. Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului. Aria protejată cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri seculare de foioase, predominant făgete, oferind un habitat ideal atât pentru păsările răpitoare, cât și pentru barza neagră. Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc-Baraolt reprezintă 2% din efectivele la nivel național ale acestor două specii. Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt: cristelul de câmp, acvila țipătoare mică, huhurezul mare, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată, de la câmpurile întregi de ghiocei situate sub vârful Kőmöge și orhideele prezente în păduri, și până la rocile vulcanice întâlnite din loc în loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci. Se mai remarcă în această zonă și izvoarele de ape minerale. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Casa Mureșenilor s-a deschis în Piața Sfatului, nr. 25, în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor. Din anul 1998 este o instituție autonomă, în subordinea Consiliului Județean Brașov. Arhiva Muresenilor este una dintre cele mai bogate si importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol „Gazeta Transilvaniei”, Mureșenii au corespondat cu toți fruntașii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât și din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondența politică, în Arhiva Mureșenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureșenilor și ale corespondenților ziarelor conduse de ei. Atrage atenția și prezența documentelor legate de istoria Imnului național, „Deșteaptă-te, Române”, creație a nemuritorului Andrei Mureșanu. Muzeul „Casa Mureșenilor” s-a transformat într-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalități brașovene, prin deschiderea în 24 iunie 2006 a secției memoriale Casa „Ștefan Baciu”, din strada G. Baiulescu, nr. 9.

Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului este adăpostit într-un valoros monument de arhitectură civilă, reprezentativ pentru tipologia spațiilor comerciale publice și private din orașele transilvănene între secolele XVI-XIX. Fiind situată în incinta vechii cetăți a Brașovului, clădirea construită în anul 1566 relevă aspecte constructive specifice Renașterii. La parter se află două încăperi ce prezintă pictură decorativă cu elemente florale și vegetale din secolul al XVIII-lea. Expoziția permanentă a muzeului surprinde aspecte ale vieții urbane din secolele XVII-XIX: o pivniță pentru depozitat mărfuri, un spațiu pentru schimburi comerciale, un salon specific patriciatului săsesc, o cameră a copilului, un atelier de broderie și de pălării și un atelier de fotografie din secolul al XIX-lea. Mansarda este dedicată expozițiilor temporare. Program de vizitare: Program de iarnă: Miercuri – Duminică  09:00 – 17:00  Program de vară:  Miercuri – Duminică  10:00 – 18:00

Muzeul de Artă Brașov a fost înfiinţat în anul 1949 ca secţie a Muzeului Regional. În 1950 s-a deschis la etajul Casei Sfatului prima expoziţie de artă plastică, iar din 1970 muzeul funcţionează în actuala locaţie. Muzeul de Artă Braşov s-a constituit ca instituţie de sine stătătoare la 1 iunie 1990, prin desprinderea Secției de Artă din Muzeul Judeţean Braşov. Patrimoniul muzeal cuprinde peste 4500 de bunuri culturale (pictură de şevalet, grafică, sculptură, artă decorativă, icoane, tapiserie, covoare orientale, etc.). Colecţia de pictură, grafică şi sculptură este reprezentativă pentru arta românească modernă şi contemporană şi pentru arta transilvăneană din secolele XVI-XX. Expoziţia permanentă (Galeria Națională) reunește picturi și sculpturi care ilustrează evoluția artei transilvănene între secolele XVIII-XIX, evoluția artei românești între secolele XIX-XX și cea a artei brașovene de la portretele patriciatului brașovean din secolul XVIII până la lucrări realizate în perioada postbelică. Muzeul de Artă Braşov a organizat în ultimii ani ample expoziţii având ca obiectiv valorificarea patrimoniului muzeal și promovarea patrimoniului artistic brașovean: • Colecţia de grafică • Arta germană din Transilvania în colecţia Muzeului de Artă Braşov • Maeştri ai picturii româneşti - patrimoniu inedit din colecţia Muzeului de Artă Braşov • Un secol de artă brașoveană. 1815-1918 • Artă și istorie în colecția Muzeului de Artă Brașov • Arta Brașoveană Interbelică • Arta sub comunism. Arta oficială a regimului comunist (1945-1989) • Arta Brașoveană Postbelică (1945-1989) Program de vizitare:  • Program de iarnă (1 octombrie - 31 martie):  • Marţi - Duminică, orele 09.00-17.00 (cu excepţia sărbătorilor legale)  • Program de vară (1 aprilie - 30 septembrie):  • Marţi - Duminică, orele 10.00-18.00 (cu excepţia sărbătorilor legale) 

Muzeul de Etnografie Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros civilizaţia rurală din zonele etnografice: Ţara Bârsei, Ţara Oltului, Rupea, Valea Hârtibaciului. Expozițiile permanente Patrimoniul textil și Memoria fibrelor textile. De la împletitul manual la tricotajul mecanic sunt dedicate istoriei ţesăturilor din regiune, incluzând aspecte legate de mutaţiile ce au intervenit la nivelul materiilor prime, al tehnicilor de țesut și împletit, al coloranţilor, corelate cu evoluţia societăţii rurale şi urbane. Expoziţiile înfăţişează modul de trai și îmbrăcămintea tradiţională, dar şi noile curente ale modei de la începutul secolului al XX-lea în sud-estul Transilvaniei. Un punct de atracție este un război de țesut mecanic funcţional, tip Jacquard, de la începutul secolului al XX-lea. Program de vizitare: Program de iarnă:  Miercuri - Duminică 09:00-17:00 Program de vară:  Miercuri - Duminică 10:00-18:00

Muzeul Județean de Istorie Brașov  Muzeul Județean de Istorie Brașov este între cele mai importante instituții culturale publice ale județului Brașov. Deține cel mai mare patrimoniu istoric mobil al judetului Brasov (159.255 piese), acoperind toate epocile istorice, din preistorie până în perioada contemporană. Muzeul organizeaza diverse evenimente culturale (expozitii, seminarii, conferinte, dezbateri, festivaluri etc.), in parteneriat cu institutii si organizatii publice sau private. Misiunea Muzeului Județean de Istorie Brașov este de a descoperi, identifica, colecta, proteja, cerceta și valorifica patrimoniul istoric al județului Brașov, de a aduce comunităților brașovene, prestigiu, mândrie și înțelegere, de a învăța și educa, și, nu în ultimă instanță, de a obține obișnuința brașoveanului de a vizita muzeele sale și dorința turistului de a reveni în Brașov. Muzeele nu reprezintă puncte de interes importante pentru comunitatea brașoveană și turiștii veniți în zona Brașovului, iar evenimentele culturale organizate de acestea au publicul cel mai redus, între preferințele culturale ale brașovenilor.  Planul de management al Muzeului de Istorie Brașov pentru perioada 2014 – 2019, prezentat în septembrie 2014, a plecat tocmai de la această realitate dureroasă. Viziunea pe termen lung și misiunea Muzeului de Istorie Brașov au fost formulate sub influența situației de criză.  Astfel, noul plan de management a urmărit reinventarea Muzeului Județean de Istorie Brașov prin transformarea în instituția culturală reprezentativă pentru prezentarea identității istorice a Brașovului.  Activitățile principale sunt: • constituirea ştiințifică, administrarea, conservarea şi restaurarea patrimoniului muzeal;  • cercetarea ştiințifică, evidența, documentarea, protejarea şi dezvoltarea patrimoniului muzeal;  • punerea în valoare cu caracter permanent şi/sau temporar a patrimoniului muzeal în scopul cunoaşterii, educării şi recreerii;  • organizarea cercetărilor arheologice de teren, sistematice şi de salvare şi a perieghezelor pentru depistarea unor noi situri arheologice;  • contactul permanent cu categoriile de public țintă (în special, comunitatea municipiului Brașov, comunitățile județului Brașov, elevii, turiștii români și străini);  • contactul permanent cu mediile de informare, cu organizaţii neguvernamentale, organisme culturale, instituţii de învăţământ şi cercetare, muzee, organisme şi foruri internaţionale.  •  Muzeul Județean de Istorie Brașov este membru ICOM – International Council of Museums și începând din 2014 colaborează cu Institutul European pentru Itinerarii Culturale.  În perioada 2014 – 2015, Muzeul Județean de Istorie Brașov este liderul muzeelor locale după criteriul numărului total anual de vizitatori, inclusiv categoria de beneficiari tineri și elevi. Activitatea Muzeului de Istorie Brașov se desfăşoară în mai multe clădiri, majoritatea dintre ele fiind monumente istorice clasa A: Casa Sfatului, mun. Braşov, Piaţa Sfatului nr. 30, în care funcţionează expoziţia permanentă „Braşov – Istorie, Cultură, Civilizaţie” (600 m.p. spaţii de expunere); în aceeaşi clădire, la etajul I, se află sala de expoziţii temporare cu o suprafaţă de 100 m.p.  Bastionul Ţesătorilor, mun. Braşov, str. George Coşbuc nr. 9, clădire monument istoric, cu suprafața de 700 m.p., în care funcţionează expoziţia permanentă „Cetatea Braşovului şi fortificaţiile din Ţara Bârsei” (două săli de expoziţie, 120 m.p. spaţii de expunere).  Bastionul Graft, mun. Braşov, Aleea După Ziduri, clădire monument istoric.

Pădurea Bogata îşi trage numele de la pârâul omonim, care o străbate pe zece km. Aglomerează mai multe bogăţii diferite, în afara celor istorice: geologice, fizico-geologice, peisagistice, botanice şi forestiere. Pădurea seculară, transformată în rezervaţie, ocupă zona centrală a Munţilor Perşani, întinzându-se 17 km, de-a lungul apei, şi o arie de 85 km2. Îmbină mai multe specii lemnoase (stejari, fagi şi molizi), la rândul lor un „rai” pentru vânat (mistreţ, urs, râs, cerb, căprior). Fauna măruntă conţine însă şi vulpi, lupi, jderi, dihori, veveriţe etc. În perioada interbelică mai fuseseră încă semnalate pisici sălbatice, viezuri şi jderi. Dintre păsări se întâlneşte cel mai des mierla, sturzul, variante de ciocănitori, piţigoiul, gaiţa, uliul, cucuveaua, huhurezul, ca şi mai rarul cocoş de munte ori ienurca. Nu se cunoaşte exact situaţia vechiului patrimoniu de prepeliţe şi potârnichi. Pe valea Bogăţii există păstrăvi. În timpuri istorice, masivul păduros a dublat bariera Oltului, pentru apărarea Daciei, iar apoi, în Evul Mediu, a fost mereu o probă de curaj pentru toţi negustorii sau călătorii care erau obligaţi să bată drumul dintre Braşov, Rupea şi Sighişoara. Cetele de tâlhari ori hoţii singuratici au încercat mereu vigilenţa şi puterea de reacţie a trecătorilor. Pentru a înlesni trecerea, s-a amenajat în pădure un han pentru a adăposti, dar şi pentru a fi o bază a poterelor. În zilele de astăzi, calea ferată Braşov-Sighişoara, fixată la limita dintre sectorul central şi cel nordic al Perşanilor întâlneşte staţiile Rotbav, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş şi Rupea. La rândul ei, principala şosea, are un parcurs diferit. O altă cale de circulaţie este deservită de către DJ 132, de la Rupea, pe valea Homorodului Mic, prin localităţile Homorod, Mercheaşa, Jimbor. Clima temperată, cu precipitaţii moderate îngăduie practicarea turismului între lunile mai – octombrie. Surse text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Brașov, în comuna Beclean, în apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor, şi se întinde pe o suprafaţă de 42 hectare. Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european, constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun. Pădurea are o structură naturală bine păstrată, cu stejarul şi gorunul ca specii dominante, provenite din sămânţă care se regenerează natural. Unele exemplare au dimensiuni notabile până la 70 de cm în diametru şi înălţimi de până la 25 m. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Este rezervaţie floristică şi forestieră situată la 20 km nord-est de oraşul Braşov, în raza comunelor Hărman şi Prejmer, pe DN 11. Se află la altitudinea de 500 metri şi se întinde pe o suprafaţă de 300 ha. Pădurea de stejar, carpen și frasin de la Prejmer împreună cu mlaştinile din jur, bogate in izvoare, constituie o interesantă rezervaţie naturală cu numeroase specii rare ca: laleaua pestriţă, coacăzul negru, bulbocii de munte, curechiul de munte, clopoţei şi garoafa de munte.  Dintre păsările ocrotite amintim: vânturelul, şorecarul, corbul, striga şi huhurezul. Fauna este reprezentată de şopârle, vipere şi şerpi. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Parcul de aventură este o activitate sportivă în aer liber, un mod plăcut de a petrece timpul liber cu familia și prietenii. Parcul dispune de 8 trasee de dificultate progresivă, fiecare participant primește un material de securitate cu 2 carabiniere care trebuie folosite în permanență pentru siguranță. Fiecare nivel de dificultate este simbolizat de o culoare: 2 trasee mov pentru copii sub 8 ani, cu sistem de securitate fără manipularea carabinierelor, pentru maximum de siguranță. 2 trasee galbene pentru copii de la 8 ani împliniți și pentru începători, care nu depășește o înălțime de 3 metri. Traseul verde este un parcurs ușor, unde deja ne obișnuim cu înălțimea jocurilor; nu depășește înălțimea de 6 metri. Cel albastru este un parcurs de dificultate medie, considerat cel mai plăcut; nici prea ușor, nici prea greu, atât cât să fie distractiv. Traseele roșu și negru cer deja forță și tehnică, avem parte de adrenalină la înălțime. Cel mai înalt punct îl întâlnim la traseul negru, 20 de metri.

Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munţii din țara noastră. Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică, ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi înălţimi de peste 2.000 de metri. Vârful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai înalt și măsoară 2.238 m. Dacă studiem pe îndelete particularităţile masivului, vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului: colţi de stâncă, ace, piramide, muchii, turnuri, brâuri şi hornuri. Numărul mare de văi, grohotişuri, arcade naturale şi golurile alpine întregesc spectacolul vizual, alături de abrupturi deosebit de spectaculoase. Aici trăiesc 1.170 specii de plante, aproape 30% din plantele regăsite în ţara noastră, dintre care 181 sunt ocrotite. Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute: garofiţa Pietrei Craiului, tisa, angelica, sângele voinicului, macul galben, linariţa, floarea de colț, gladiola sălbatică, bulbucul și bujorul de munte.  Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte, 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul României. Condiţiile climatice şi geologice, geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte în grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna întregii ţări, peste 40% trăiesc în Piatra Craiului. Accesul în Parcul Național Piatra Craiului se face pe baza biletului de vizitare. Puncte achiziționare bilete: Surse text și foto-video: http://www.pcrai.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Parc natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin. Întins pe o suprafaţă totală de 32.500 hectare, Parcul Natural Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte, dar şi specii floristice rare. Pe platoul Bucegilor se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul, iar Crucea Caraiman, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Gura Diham și Hornul Mălăiești sunt alte atracții turistice renumite. Foto: http://www.bucegipark.ro/

Peștera Comăna (sau Peștera din Poiana Mănăstirii) este arie naturală protejată de tip speologic. Peștera Comăna este situată în partea centrală a Munților Perșani, amonte de satul Comăna de Sus, județul Brașov. Căi de acces: DN 13, Brașov – Sighișoara, pe DJ 104 până în comuna Comăna de Jos, de aici pe DC 19 până în satul Comăna de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce însoțește pârâul Comăna. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce își adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peștera. Peștera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, având o dezvoltare pe cca 2.500 m și o denivelare de 70 m (-40): - Galeria Activă, dimensiuni reduse, tavane înnecate, cascade, urcând prin Hornul Mare se ajunge la Galeria Zânelor, bogat concreționat și în Galeria Emilia, unde se găsesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime); - Primul nivel fosil, duce la Sala Bradului, remarcabilă prin prezența unei stalagmite albe, imaculate, înaltă de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive și a bazinelor cu cristale sub formă de brăduți. Acest nivel se termină în Sala Catedralei, în a cărei parte superioară s-au format coloane, stalagmite și gururi. Aici apar și primele helectite; - Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriașilor, îl constituie Galeria cu Excentrite (Galeria Comorilor), galerie cu lățimi de până la 14 m și înălțimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concreționară a peșterii. Aici se găsesc speleoteme, numeroase stilolite, cu lungimi până la 1,5 m, translucide și cristalictite (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins între 0,5 – 10 mm, sub formă de mănunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de până la 13 – 15 cm, care cresc într-un plan oblic deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar cristale de aragonit, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, planșee suspendate, scurgeri parietale masive, coloane, stalactite și stalagmite, draperii, bazine cu coloane de calcit, etc. Conform Ordinului nr. 850/2003, rezervația Peștera Comăna a fost dată în custodie, clubului de speologie SILEX BRAȘOV (www.silex.go.ro). La această peșteră se ajunge greu, este închisă, iar parcurgea ei este foarte dificilă și plină de “capcane”, prezintă multe pasaje foarte înguste a căror trecere o poate face doar cei cu un fizic “mai subțire”, bine antrenați, cu echipament corespunzător și obligatoriu însoțiți de cel puțin unul din custozii peșterii – membru al Clubului speologic Silex Brașov. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi în țară, Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante, atât ca suprafață, cât și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite. Acesta se întinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului, în perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu, pe latura nordică a Munților Făgăraș. Fiind amplasat atât în regiunea alpină, cât și în cea continentală, relieful dominant este cel de deal și de munte. Habitatele specifice sunt variate, cuprinzând pășuni și fânețe, păduri de foioase și de conifere, terenuri arabile, vii și livezi. La nivelul întregii regiuni, flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, iar diversitatea floristică este evidentă mai ales în fânețele umede (aprox. 450 de specii). Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan mondial, cum ar fi: acvila țipătoare mică, cristelul de câmp, foarte multe specii de ciocănitori, șoimul călător, cocoşul de munte, barza neagră etc. Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor în care păsările își construiesc cuibul, își cresc puii și se hrănesc. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Poarta Ecaterinei este cea mai bine păstrată poartă de acces în oraş. A fost ridicată în 1559, fiind principala poartă de acces către oraş dinspre Șchei şi având rolul de „bastion de colţ”. Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Ecaterinei_din_Bra%C8%99ov

Podișul Hârtibaciului este a doua arie protejată ca mărime din România, după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Este situat în centrul țării, în sudul Transilvaniei, și este delimitat la nord de râul Târnava Mare, iar în sud de râul Olt. Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat în care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național. Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt: cristelul de câmp, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocârlia de pădure, sfrânciocul roșiatic. În această zonă cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/