Rețete pentru Lăsatul Secului / Săptămâna albă

„Să trăim odată și bine!”
Cu acest motto încep însemnările etnografului Pitiș despre perioadele de post în Șchei pe care le împărțea astfel: Postul Paștelui, Postul de Sânchetru, Postul de Sfânta Marie și Postul Crăciunului. Dintre acestea cel mai important îi părea postul Sfintelor Paști, pentru că în această perioadă erau și ale sărbători creștine însemnate, care erau însoțite de ritualuri, superstitii și de prepararea unor mâncăruri specifice (Macinicii, scoverzile, croapfanele, Coliva Junilor etc.).

Lăsatul Secului este un moment care marchează în calendarul religios renunțarea la mâncarea de dulce și intrarea într-un nou timp, cel al așteptării și al pregătirii pentru Sărbătoarea Sfintelor Paști (Învierea Domnului). La lăsatul postului lumea renunță întâi la bucatele cu carne, deși unii mai consumau carne și în săptămână albă, numită și săptămâna brânzei, fiindcă se putea mânca de harț chiar și în zilele de post (miercuri și vineri).

Veselia și ironia par a guverna în această perioadă comunitatea, în care niciun adult nu se supără când este victima unei farse, iar gazdele din case îi întâmpină pe măscărici cu platouri cu mâncare gătită și castroane pline cu plăcinte cu brânză, plăcinte cu refrec și gogoși (scoverzi, croapfane) puse pe masă, iar gazda ii saluta astfel: "Bine ați venit! Luați și mâncați! Ascuțiți-vă dinții!"

Sursă informații & fotografii:
„Tradiții, obiceiuri și bucate alese din Șcheii Brașovului și Brașovechi” Autor: Alexandru Stănescu

Agenția Metropolitană Pentru Dezvoltare Durabilă Brașov; Muzeul de Etnografie Brașov

Scoverzile

Scoverzile sunt plăcinte cu brânză de burduf și cu mărar făcute din aluat dospit, ele se făceau în Săptămână albă ca un fel de mâncare pentru cei care nu reușeau să renunțe la mâncarea de harț. Scovergile erau făcute din făină de prăjituri, cu drojdie și se lăsau la dospit, apoi se făceau în tigaie pe foc iute.

Ingrediente

Aluat
600 gr. de făină 25 gr. drojdie
200 ml de lapte
1 linguriță de sare 1⁄2 pahar de vin alb 50 gr de unt topit

Umplutura
300 gr. brânză de burduf
mărar uscat sau verde
1 ou
100 gr. făină pentru lucrat plăcinta pe blat

Mod de preparare
600 de grame de făină se cern pe blatul de lucru. În mijlocul grămăjoarei de făină se face o groapă în care se pune drojdia și 100 de ml din laptele călduț care se lasă așa timp de 10 minute, apoi se adaugă sarea și se frământă, se adaugă restul de lapte și se frământă din nou, apoi se pune vinul și se frământă, se adaugă și untul, care este topit într-un păhărel, apoi se frământă din nou. Când aluatul nu se mai lipește de mâini este numai bun, dar trebuie să fie mai mult moale decât vârtos. Aluatul se pune într-un castron, se acoperă cu o pânză și se lasă vreme de 40 de minute să crească. Apoi se pune pe blatul de lucru presărat cu făină și se frământă din nou cu mâna, se rulează sub forma unei baghete și se taie în 8 bucăți care se frământă până iau forma unor pâinișoare rotunde. Fiecare pânișoară este întinsă pe blatul de lucru cu sucitorul, până se obține o foaie ca un disc de mărimea unei farfurii plate, în mijlocul foii se pune umplutura din brânză cu mărar și se împăturește ca un plic. Apoi se nivelează un pic cu sucitorul. Apoi se ia plăcinta de pe blat și se frige în tigaie în ulei încins.

Plăcinta cu refrec

Plăcinta cu refrec se făcea tot în săptămâna alba în Șcheii Brașovului și în Saptesate, ea este cunoscută și sub numele de plăcintă mocănească la mocanii din Saptesate, unde s-a păstrat până în zilele noastre tradiția de a o face la ocazii și mai ales la “Balul plăcintelor” organizat în Săcele de asociațiile care păstrează și promovează tradițiile mocanilor săceleni. În Șchei tradiția acestei plăcinte s-a păstrat numai la câteva familii din zona Prund, Pajistei și După Iniști. În zilele noastre tradiția plăcintei cu refrec în Șcheii Brașovului nu este legată doar de lăsatul de brânză, plăcinta cu refrec se face și în zilele de sâmbăta sau de sărbătoare ca să fie ceva de servit pentru ai casei și oaspeții care pot apărea cu acest prilej.

Ingrediente
Aluatul este făcut din:
12 ouă medii (dacă sunt ouă mari se recomandă numai 12 gălbenușe) o linguriță de sare

1200 gr. faină de pâine
o bucată de unt cât o nucă

Umplutura
600 gr. brânză de burduf grasă (de oaie) Altele: untură de gâscă pentru prăjit

Mod de preparare

Se cerne făina pe un blat de lucru, în mijocul grămăjoarei de făină se face loc cu mâna pentru gălbenușe, sare, untul dat pe răzătoare. Ingredientele se amestecă intre ele și se face un aluat ca aluatul de tăieței, galben din cauza gălbenușelor. Aluatul se frământă și se rulează cu mana până ia forma unei baghete, care se taie în 12 bucăți, ce se frământă un pic până li se dă forma unor pâinișoare. Din cele douăsprezece pâinișoare ies șase plăcinte. Plăcintele se fac astfel: se iau două pâinișoare care se întind cu sucitorul pe blat, având grija ca una să fie un pic mai mare, pe aceasta se presară brânza de burduf, sfărâmată, iar deasupra brânzei se pune foaia mai mică. Marginile foii de jos se întorc peste marginile foii de deasupra și formează un fel de tiv (refrec) cu rolul de a sigila plăcintă. Trebuie avut grija ca dimensiunile plăcintei să nu fie mai mari decât diametrul tigăii în care se prăjește aceasta. Odată asamblată plăcinta, se pune la încins într-o tigaie o lingură de grăsime de gâscă, în care se va frige placinta, intorcându-se cu grijă și pe o parte și pe alta până când ambele părți sunt rumenite. Plăcinta se scoate din tigaie cu furculița și se pune pe un platou, apoi se trece frigerea următoarei plăcinte.

DESCOPERĂ MAI MULTE REȚETE

Alte sugestii

Central Mountains - De la Alpi la Carpați

August f'ESTIVAL: evenimente de neratat în județul Brașov

Preparate estivale

Mâncare pentru Moșii de vară

Preparate din perioda pascală (Săptămâna Luminată)

Mai multe