Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”

Inaugurat la data de 13 mai 2016, Muzeul Tradițiilor Codlene și al Administrației Publice Locale este un muzeu fără personalitate juridică aflat în subordinea Consiliului Local Codlea și reprezintă un proiect amplu de amenajare și modernizare a Centrului Istoric al Municipiului Codlea prin fonduri europene, un obiectiv de patrimoniu foarte important pentru Codlea, o adevarată zestre culturală. Realizarea acestuia a reprezentat un efort comun al codlenilor de pretutindeni, prin donațiile exponatelor ce pot fi admirate în incinta acestuia, un vis împlinit de aducere a istoriei sașilor, românilor, maghiarilor și rromilor sub același acoperiș. În trecut, această clădire a fost vechea primărie, construită deasupra porții cetății. În anul 1775 construcția este îmbunătățită, iar între anii 1828-1830 construcția primește forma de azi. Muzeul găzduiește la demisol, parter și etaj, 6 expoziții cu caracter permanent: „Expoziţia Donaţiilor”, prima expoziție deschisă publicului, „De prin Codlea adunate...”, ce cuprinde predominant bunuri etnografice (diverse obiecte de uz casnic și gospodăresc, folosite de localnici, la sfârșitul secolului al XIX -lea și începutul sec. XX) și bunuri istorice (obiecte memoriale din perioada celor două războaie mondiale și din perioada comunistă, în special bunuri care amintesc de faimoasa industrie a Codlei, dezvoltată în anii 1960-1980 , Camera tradiţională românească și săsească, Expoziția de tablouri ale Pictorului Aurel Bordenache, „Tezaurul Codlei” şi o sală destinată expoziţiilor cu caracter temporar. Începând cu data de 30.01.2020, Muzeul Tradițiilor Codlene, beneficiază de un proiect de Mixed Reality (AR-realitate augumentată & VR-realitate virtuală) – prin intermediul căruia puteți descoperi cu ajutorul tehnologiei avansate, Codlea de ieri transpusă în vremurile prezente și care cuprinde 7 integrări:  -1 ghid virtual- prin intermediul căruia suntem prezenți la o istorie la persoana I privind viața pictorului Aurel Bordenache;  - 4 rulări de film documentar- Codlea de odinioară, Tradiții din Codlea, Codlea comunistă și Cetatea Neagră;  - 2 ferestre virtuale în trecut: str Lungă la anul 1900 și Avionul lui Albert Ziegler zburând.  Aceste produse ale aplicației sunt concepute să ruleaze pe telefoane mobile și prin intermediul ochelarilor speciali și sunt disponibile spre vizualizare tuturor turiștilor care ne vor trece pragul. Intrarea este gratuită!

Lângă Șinca Veche, la Ohaba, cea mai veche moară din Țara Făgărașului încă macină. Este o moară de apă care funcționează perfect în ciuda faptului că are mai mult de 130 de ani de activitate. Pietrele morii au fost aduse din Franța, în 1873 și nu au fost niciodată înlocuite. Pentru turiștii care se abat prin această zonă a Țării Făgărașului, cu destinația Șinca Veche și complexul mănăstirii rupestre, o oprire la Moara de Apă de la Ohaba completează experiența rusticului, a vieții satului așa cum se mai păstrează, în crâmpeie, din vechime.

Vâltorile Lisa: Complexul de instalații tradiționale de prelucrare a lânii “La vâltori” este cel mai vechi din România, datând din anii 1850. Meșteșugul prelucrării lânii cu ajutorul instalațiilor care pot fi vizitate și astăzi a fost transmis din generație în generație. Program de vizitare: Duminică – Vineri, 9-18, lunile mai – octombrie. Sâmbătă este închis.

Evoluția satului Șirnea și dezvoltarea sa turistică și muzeală din anii 1960-1980 este strâns legată de personalitatea lui Nicolae Frunteș. Între anii 1962-1965, Nicolae Frunteș a inițiat și a participat la procesul de constituire a satului turistic Șirnea: popularizare mass-media, amenajare parc în centrul satului, marcare trasee turistice, ghidaje pentru turiști, întocmire materiale documentare, înființare birou turism, constituire colecție muzeală, deschidere muzeu Șirnea, îmbogățire permanentă a colecțiilor, organizare de evenimente culturale și educaționale, cu caracter turistic, ridicare monument pentru eroi. Bazele muzeului etnografic din Șirnea s-au pus în anul 1965. Sub coordonarea cadrelor didactice, cercul școlar „Căutătorii de comori” din cadrul unității de pionieri ai școlii și cetățenii din sat, au colecționat, an de an, piese folclorice și etnografice. În anul 1971, cu ocazia semicentenarului Partidului Comunist Român, muzeul a fost reorganizat și se prezenta astfel: ocupa trei încăperi și era organizat tematic. Tematica a fost avizată de Comitetul județean pentru cultură și artă, la care și-a adus aportul și Titus Hașdeu, directorul muzeului din Bran. O secție a muzeului era dedicată practicii oieritului, prelucrării laptelui și lânii, o altă secție fiind dedicată uneltelor specifice prelucrării lemnului – ocupație de bază a localnicilor, evidențiată și în „Legenda Branului”. Evoluția portului popular era ilustrată de țesături și cusături, cu sublinierea influențelor din portul muscelean. Era ilustrată, de asemenea, activitatea educațională din vechime, cu obiecte folosite în instruirea și educarea copiilor. La aceasta trebuia să se adauge la acel moment și o machetă a primei școli din localitate. Secțiile muzeului ilustrau „Istorie locală, Portul popular local și zonal, Evoluție și influențe, Unelte și scule folosite pentru prelucrarea lemnului, Unelte și scule folosite pentru prelucrarea laptelui, Unelte și scule pentru prelucrarea lânei, Instrucție și educație școlară, Evoluția sporturilor de iarnă în localitate, Interior de cameră țărănească, Din realizările fiilor satului Șirnea.”

Muzeul de Pânze și Povești Mândra: un concept de muzeu-virtual, cu aplicații reale, în regim pop up event (în diverse locuri). Colecţii de pânze și poveşti, evenimente, expoziții, tabere de creaţie, atelierele - şezătoare Mândra Chic - proiect social, suveniruri, atelierele de restaurare şi de joacă, itinerarii cultural-gastronomice.

Casa Junilor este Sediul Uniunii Junilor din Scheii Brașovului și Brașovechi, un spațiu cu caracter cultural care adăpostește un muzeu ce valorifică obiecte vechi din colecții private aparținând locuitorilor din Schei și piese vechi de costume aparținând celor 7 cete de Juni din Brașov, precum și ateliere creative (cusături, țesături, pictură icoane pe lemn și sticlă, crestături în lemn etc), expoziții de artă, lansări de carte și acțiuni de promovare a culturii și patrimoniului cultural local.

La 65 de km de Braşov, pe drumul ce leagă Braşovul de Sighişoara, în centrul oraşului Rupea, se află Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea”. Muzeul, găzduit de o clădire istorică din secolul al XVIII-lea, recent renovată, evocă  lumea rurală din jurul localităţii Rupea, al cărei târg este atestat documentar din anul 1433. Amenajarea muzeală ilustrează principalele aspecte care definesc specificul zonei etnografice Rupea: pescuitul tradiţional pe Olt, centrul de olărit din Drăuşeni, obiceiuri specifice populaţiei săseşti din zonă (Kronenfest), nunta românească, interiorul casei săseşti şi româneşti, comerţul înfloritor din târgul Cohalm (băcănia lui Michael Falk). Muzeul poată numele lui Gheorghe Cernea (1898-1965), una dintre personalităţile marcante din zona Rupea, care s-a dedicat folclorului şi etnografiei româneşti. 

Muzeul Etnografic Săcele funcţionează într-o clădire atestată documentar în anul 1543, care timp de trei secole, a servit ca loc de strângere a dijmelor. Expoziţia permanentă ilustrează segmente de viaţă specifice pentru civilizaţia tradiţională a Carpaţilor (ocupaţii, meşteşuguri, instalaţii tehnice, un spaţiu de locuit şi costume tradiţionale). Aceste aspecte evidenţiază ipostaze ale multiculturalităţii zonei Săcele prin prezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor, cât şi ceangăilor. În curtea muzeului se află o piuă cu ciocane acţionată hidraulic. Piua, care îngroşa textilele groase din lână, a fost transferată din localitatea Tărlungeni în curtea muzeului. Relaţia urban-rural, sesizată indirect în expunere, aduce în prim-plan fenomenul de aculturaţie, aşezările săcelene fiind puternic influenţate de modul de viaţă urban, prin situarea lor în proximitatea oraşului Braşov. 

Turul virtual al Cetății Făgărașului ▶️ https://tur3d.real-tour.ro/show/?m=DYQpi61HQPE Cetatea Făgărașului este cel mai important monument al Făgărașului, unul dintre cele mai mari din țară și chiar din Europa. Complexul feudal de la Făgăraș, a cărui construcție a început la sfârșitul secolului al XIV-lea și se continuă, prin adaugări succesive, până la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de-o fortificație din lemn, înconjurată cu un șanț și val de pământ, atestată arheologic pentru secolul al XII-lea.  Această fortificație, dovada unei organizări politico-feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoțit lucrările de restaurare.  În secolul al XV-lea cetatea din piatră și cărămidă de la Făgăraș, care era o cetate militară de apărare, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri bastioane la colțuri și un turn de avanpost de tip baricadă pe latura de est.  După scindarea Regatului Feudal Maghiar în anul 1541, ca urmare a înfrângerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană. În acest cadru, domeniul și Cetatea Făgărașului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei. Mulți dintre aceștia au acordat o atenție deosebită Făgărașului contribuind la dezvoltarea culturală și economică a întregii zone.  Mihai Viteazul, domn al Țării Românești între 1593-1601 și primul unificator al celor trei țări românești poartă, conform unei vechi tradiții voivodale, titlul de "herțeg al Făgărașului", încă din anii 1597-1599 și își manifestă pretențiile asupra acestui teritoriu pe baza unui "ius antiquum vaivodarum valachiae transalpinae" (vechi drept voivodal al Țării Românești).  În anul 1599, în urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intră în posesia efectivă a Făgărașului, iar la sfârșitul aceluiași an cetatea și domeniul sunt dăruite soției sale, Doamna Stanca, devenind astfel loc de adăpost pentru averile și familia domnului.  Mihai Viteazul a acordat o atenție deosebită Făgărașului datorită poziției sale strategice: în aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al oștilor înaintea campaniei din Moldova, iar în toamna anului 1600, după înfrângerea de la Mirăslău, tot aici are loc regruparea forțelor.  În secolul al XVII-lea, adaptările de construcții și adăugirile la care este supusă Cetatea Făgărașului vor culmina cu transformarea sa într-o fastuoasă reședință princiară, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.  Destinația pe care au primit-o cele 85 de încăperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetății Făgărașului, în special cele din 1632, 1637, 1656, 1676.  În urma acestor lucrări efectuate în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgărașului devine reședință a principilor Transilvaniei și centru politico-administrativ al marelui domeniu al Făgărașului, fiind un impunător centru medieval.  Atunci, importante lucrări la Cetatea Făgărașului au întreprins principii Gabriel Bethlen și Gheorghe Rackozi I.  Astfel, Gabriel Bethlen (1613-1629) a realizat loggii deschise în arcuri pe masive pile de zidărie. Concomitent, la colțurile cetății se construiesc cele patru bastioane cazemată în stil italian (trei "cu urechi" și unul în formă de "pană").  În timpul lui Gheorghe Rackozi I (1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord și de sud, iar în spațiile create a fost aplicată umplutura de pământ, realizându-se o rezistență de 8 metri grosime. Totodată, construiește pe jumătatea nordică a laturii de est clădirea corpului de gardă, iar șanțul de apărare din jurul cetății este lărgit, adâncit și umplut cu apă din Olt, devenind astfel un adevărat lac.  Țara Făgărașului devine unul dintre cele mai mari și mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzând peste 50 de sate administrate prin două curți secundare.  Începând cu anul 1696, după pătrunderea armatei imperiale austriece în Transilvania, Făgărașul devine proprietate a Coroanei Habsburgice. Schimbarea Gărzii  Garda cetății apare în fiecare sâmbătă și duminică de la ora 11:00. În acest fel se încearcă crearea atmosferei medievale a cetății.  Imaginea este întregită de prezența lebedelor.  Sursă text și foto: http://www.info-fagaras.ro/;  Video - https://www.youtube.com/Discover Romania