Canionul și Tiroliana Șapte Scări

Cascada Tamina este situată în Masivul Piatra Mare pe Valea Pietrei Mici, la o altitudine de 1.100 de metri. Este, practic, o înşiruire de cinci cascade, cea mai mare având o înălţime de 10 metri. În zonă există şi posibilităţi de escaladă pentru cei pasionaţi. Sursă foto: http://www.predeal.ro/

La peștera de la Uluce, mitul se împletește cu realitatea. Legenda spune cã aceastã peșterã, numitã a ulucelor, era adãpostul haiducilor care jefuiau la drumul mare boierii care treceau prin culoarul Rucãr - Bran. Credit foto: Andrei Samoil (București)

Lacul fără fund este un crater adânc de câteva zeci de metri. Legenda spune cã oameni și animale și-au găsit sfârșitul în aceste ape tulburi, fără a mai ieși vreodatã la suprafață.

La poalele Făgăraşilor, în satul Şinca, se află o pădure veche şi neatinsă, căreia i s-a dus vestea peste mări şi ţări. O pădure virgină! Frumuseţea şi unicitatea ei au făcut-o pretendentă la declara­rea ei drept “patrimoniu UNESCO”, cea mai înaltă dis­tinc­ţie pentru un loc natural. Turiştii străini vin în ade­vărate pelerinaje aici, ca să vadă pădurea neatinsă de la facerea ei, o minune ce la ei s-a pierdut. (Credit text: Formula As) Peste 300 de hectare de natură curată, neatinsă de om. Cocoşi de munte, urşi, salaman­dre, acvile sau ciocănitori, capre negre sau râşi, pădurile seculare ale Şincăi par a deveni o adevărată arcă a lui Noe. Pen­tru toate aceste vietăţi, aici e Raiul. Este regăsirea pădurii primordiale, unde fie­care arbore uriaş s-a născut dintr-o să­mânţă şi nu a fost plantat, unde fiecare palmă de pământ freamătă de viaţă. Trei sute de hectare de fericire, pe care vietă­ţile o simt şi vin să se bucure de ea, se adună aici, se cheamă unele pe altele. Dar nu doar străinii care ajung aici, ci şi oamenii de la poalele Făgăraşului au înţeles care este miza şi s-au hotărât să facă în zonă un alt fel de turism ecolo­gic, bazat pe ştiinţă şi educaţie. Nu vin hoarde de tu­rişti la pădurea virgină de la Şinca, însă cei care ajung sunt interesaţi să vadă şi să înţeleagă, să descopere şi să se bucure de o natură specială. Credit text: http://www.cunoastelumea.ro/raiul-de-la-facerea-lumii-padurea-virgina-de-la-sinca/ Ca zonă geografică, rezervaţia Codrii Seculari de la Şinca se situează în masivul Făgăraş, suprapunându-se total peste situl ROSCI 0122 Munţii Făgăraş, şi parţial peste aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0098 „Piemontul Făgăraş”.

Mai sus de satul Mercheaşa aparţinător comunei Homorod din judeţul Braşov, pe păşunea cu stejari seculari, la cca 1.7 km est - nord est de localitate se află Stejarul din Mercheaşa sau Bătrânul Carpaţilor. El are următoarele coordonate GPS: 25º 21' 49.191" long E & 46º 03' 59.047" lat N.  Specia arborelui este Quercus robur şi are următoarele caracteristici botanice:  • vârsta: cca 900 de ani;  • circumferinţa măsurată la (înăltimea de) 1,3 m de la pământ: 9.3 m;  • înălţimea arborelui este de 21.3 m şi are o coroană aproape întreagă, frumos rotunjită;  • până la înălţimea de 3 metri de la pământ prezintă 5 cioturi, urme ale unor ramuri rupte în decursul existenţei sale;  • nu prezintă urme ale existenţei insectelor dăunătoare.  • în partea de jos prezintă 4 zone cu scoarţă arsă superficial, probabil urme ale focurilor făcute de ciobanii care au grijă de vitele satului.  Informaţii despre ture ghidate de biologi sau experți în arii protejate găsiți pe site-ul www.carpaterra.org. Pentru excursii ghidate - 0720985529.

Vulcanul Stins este mărturie a activității vulcanice din zona Racoș. Peisajul este unul desprins din filme, parcă selenar. Vegetația este puțină, predomină coniferele, iar solul este format din rocă roșie, contrastul de culori fiind neobișnuit, dar în același timp foarte frumos. În trecut, aici se exploata zgura vulcanică. Se spune că locul seamănă cu cel de pe vulcanul Etna. Specialiștii au găsit în zonă zgură vulcanică, cenușă vulcanică, bombe vulcanice, piatră ponce, bazalturi și lave întărite. Sursă text: https://pemeleaguri.blogspot.com/

Dacă doriți să faceți o drumeție ușoară și revigorantă între Brașov și Poiana Brașov, vă recomandăm traseul de pe Drumul Vechi. La un capăt sunt Pietrele lui Solomon, o zonă de o deosebită frumusețe naturală, cu râul Valea cu Apă ce creează mici cascade și întregul chei care este numai potrivit pentru un picnic scurt. La celălalt capăt al Drumului Vechi este Poiana Mică, iar doi pași mai departe, Poiana Brașov. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Mama Natura

Dumbrava Vadului este recunoscută pentru milioanele de narcise care cresc aici în perioada lunii mai. Această specie este protejată prin lege şi cunoscută de localnici sub denumirea de coprine. Creşterea într-un număr atât de mare este datorată terenului cu urme de mlaştină şi umbrei slabe a pădurii de stejar, carpen şi frasin. Pe lângă narcise se mai poate întâlni aici o varietate mare de specii de floră, peste 500, dintre care amintim: cununița, bulbucul, cinci degete sau stânjenelul. Mamiferele cele mai frecvente sunt mistrețul, căpriorul, vulpea, iepurele și veveriţa. În zonă au fost identificate până în prezent peste 360 de specii de fluturi și peste 120 de specii de păsări. Pe teritoriul rezervației, în fiecare an în luna mai, se desfășoară „Festivalul Narciselor”, o sărbătoare dedicată florilor de aici. Surse text și foto: http://turism-fagaras.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Cheile Dopca sunt formate între culmile Munţilor Perşani şi bazinul Văii Mari. Acestea se intind pe o distanţă de 5 km, iar în chei se poate observa evoluţia Pământului în diferite ere geologice, prin straturile de roci foarte clar evidențiate. Formaţiunile în care se dezvoltă Cheile Dopca au vârsta de aproximativ 94 - 112 milioane de ani. Înălţimea cheilor variază între 5 şi 40 m, iar peisajul este unul interesant, format din zone împădurite, stânci izolate, curgeri de grohotiş, izbucuri şi văi. Punctul de acces este localitatea Bogata. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; http://www.carpaterra.org/