Locații

Aflată în partea nordică a Munţilor Bucegi, aria protejată cuprinde o parte a versantului vestic al muntelui Bucşoiu Mare, o parte a Văii Mălăeşti şi începutul Văii Gaura. Reprezentativ în acest loc este peisajul alpin cu abrupturi stâncoase şi țancuri de piatră, specifice reliefului glaciar bine păstrat. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Muzeul este amenajat în cadrul taberei naționale de artă „Fekete Gabor”, fiind un spațiu expozițional cu vânzare pentru lucrări de artă tradiționale și moderne, expuse atât în aer liber cât și în interior, oferind de asemenea și cursuri de artă gratuite (pictură, sculptură). Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Intrarea Maicii Domnului în biserică” s-a construit în anul 1779, la zece ani de la înființarea satului, fiind ctitorie a marelui negustor român din Brașov, Ioniță Boghici. Negustorul brașovean a mai făcut și alte donații către biserică, păstrându-se până astăzi patru icoane împărătești pictate la 20 februarie 1779 de Constantin Popovici și un sfeșnic de alamă cu două brațe din anul 1723. Dintre obiectele valoroase aduse din Tohanul Vechi de preoții Mihai și Oprea a existat o evanghelie deosebit de prețioasă, tipărită la București la 1682, din porunca și pe cheltuiala lui Ion Șerban, nepotul domnitorului Șerban Basarab. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” este construită în anul 1791, iar în jurul său s-a organizat și dezvoltat în timp cimitirul ortodox din Zărnești. Este ctitorie a protopopului Bratu Baiul. Ținând seamă de creșterea populației localității, luminatul preot s-a gândit să organizeze un cimitir ortodox și să construiască biserica. La vremea respectivă cimitirul și biserica erau situate la periferia localității. Amplasamentul pe un deal deasupra albiei râului Bârsei este ideal. Prin strădania preoților trecuți si prezenți, cimitirul ortodox și cocheta biserică renovată cu hramul Nașterea Maicii Domnului, curate și întreținute gospodărește, ne arată respectul zărneștenilor pentru înaintași. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Sfântul Nicolae” este cea mai veche biserică din oraș, monument de artă veche medievală înscris în lista de patrimoniu a Academiei Române. Marele istoric Nicolae Iorga credea că biserica, pe locul pe care s-a construit la 1515 și mai apoi s-a reparat la 1810, vine din timpuri vechi, de la un domn român. Se pare că biserica inițială avea dimensiuni destul de mici. Cum numărul locuitorilor s-a mărit de cca. 5 ori, dimensiunile bisericii erau improprii scopului său. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea biserica era terminată, ea fiind lipită în zona pronaosului de Paraclis. În relatările transmise pe cale orală, bătrânii satului spuneau că în urma bătăliei de la 1690 de la Zărnești, tătarii au incendiat satul, iar aici n-a mai rămas în picioare după acel foc pârjolitor decât biserica cea nouă, ale cărei ziduri din cărămidă și piatră au rămas la locul lor. Se crede că la înălțarea acestui lăcaș ar fi fost întinsă o mână de ajutor, tot din partea unui voievod al Țării Românești, respectiv înaintașul lui Constantin Brâncoveanu, Șerban Cantacuzino. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

*CABANA CURMĂTURA ESTE ÎNCHISĂ TEMPORAR PENTRU CAZARE, se poate servi însă masa în restaurant sau se pot folosi facilitățile de camping la cort/ toalete ecologice/dușuri/ apă izvor. Detalii despre cabană:  – 46 locuri (in cabana si anexa)  – Cabana: camere cu 2, 3, 11, 12 locuri  – Anexa: 2 camere cu 4 locuri, 1 camera cu 10 locuri  – Bufet si restaurant (slow food, NU fast food)  – Apa de la izvor, curent electric (generator)  – Program sala de mese: 07.00 – 23.00 (dupa ora 23.00 sala de mese se inchide ! ) Preturi: preturile se pot modifica, asadar este bine sa sunati inainte la cabana! – 50 lei / loc in camerele cu 12-14 paturi in camera – 100 lei / camera cu 2 paturi in cameră - 150 lei/camera cu 3 paturi – 10 lei / cort

Program de iarnă-  Centrul de vizitare Parcul Național Piatra Craiului: *Luni - Închis *Marți- Joi- 10:00-16:00 *Vineri - 10:00-14:00 *Sâmbătă: 11:00- 15:00 *Duminică - 11:00- 13:00 Tarife vizitare:  Adulți - 5 lei                         Tineri sub 18 ani - Gratuit                              Plătitori taxă acces Parcul Național Piatra Craiului - Gratuit                         Dacă veniți cu un grup este OK să anunțați din timp Administrația parcului! *Biletul de vizitare al muzeului se poate achiziționa doar de la sediul Centrului de vizitare Piatra Craiului. *Mai multe detalii pe: https://www.pcrai.ro/program Deschis în anul 2016, centrul de vizitare este un spațiu expozițional, care îmbină traseele din parc cu informația, fiind bazat pe tehnici interactive, machete tridimensionale și exponate legate de biodiversitatea zonei. Cu ajutorul dispozitivelor touch screen vizitatorii pot vedea peisaje din Piatra Craiului şi pot afla toate informaţiile necesare despre flora şi animalele sălbatice care trăiesc aici, dar şi despre rocile care alcătuiesc masivul. Pot face de asemenea un tur virtual al traseelor turistice. Totul cu o simplă mişcare a mâinii.  În centrul de vizitare a fost amenajată şi o stână artificială pentru ca vizitatorii să vadă cum arată pe interior, dar şi o peşteră artificială unde sunt lilieci şi alte insecte care trăiesc în acest mediu.  Pe traseul care străbate centrul de vizitare pot fi admirate animalele sălbatice. Acestea nu pot fi doar văzute, ci şi auzite, fapt care aduce un element de spectaculozitate şi cu siguranţă este o mare atracţie pentru cei mici.  Tot interiorul centrului este amenajat să simuleze cât mai bine ideea de stâncă, astfel că vizitatorii vor avea senzaţia că se află chiar pe munte. În plus efectele speciale cu tunete, fulgere sau ciripitul păsărelelor vor aduce vizitatorul şi mai aproape de frumuseţea Pietrei Craiului. Centrul are şi o machetă a Pietrei Craiului şi o pasarelă pe care turiştii pot urca pentru a o admira de sus ca şi cum ar fi pe munte la înălţime. De asemenea, pe pasarelă pot fi proiectate imagini din Piatra Craiului, informaţii geologice şi despre habitat, dar şi traseele turistice. Totul este cu o comandă touch screen. Practic vizitatorul poate proiecta ce hartă doreşte şi poate admira virtual întreg masivul Piatra Craiului. Mai multe informații: prezentare (pcrai.ro)

Conservă clădiri ale patrimoniului arhitectural, monumente istorice construite în sec. al XIX-lea. Casa Comunală (1867- actualul Centru Cultural), Judecătoria (1886) și Școala Confesională (1875), păstrează elemente de arhitectură specifică barocului târziu.

Complexul Geologic Racoş reprezintă o arie geologică de importanţă naţională cu o suprafaţă de 95,2 ha şi care este integrată în Situl Natura2000 Dealurile Homoroadelor începând cu anul 2007. Astăzi aria protejată conservă manifestările vulcanice bazaltice cuaternare vizibile în cele trei cariere. Complexul Geologic Racoş cuprinde următoarele puncte de atracţie turistică: - Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racoş (Cariera MTTC); - Lacul de Smarald (Cariera Brazi); - Vulcanul Stins (Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş). Vizitarea acestora se face numai pe drumul marcat sau cu un ghid avizat de către custodele ariei. Tariful de vizitare este de 5 lei/adult şi 3 lei/elevi sau studenti

Conform legendei, într-o perioadă de secetă care a pârjolit toată vegetația, oamenii și animalele având foarte mult de suferit, o femeie sărmană, pe nume Stanca, a urcat până pe Vârful Piatra Craiului Mică și s-a rugat lui Dumnezeu sa dea ploaie, repetând acest traseu timp de mai multe zile, până când, într-o zi, nu s-a mai întors în sat.  Atunci a avut loc o minune, timp de trei zile și trei nopți a plouat fără încetare, natura înviorându-se.  După un timp de căutare, localnicii au gasit-o pe Stanca pe Vârful Piatra Craiului Mică în genunchi și cu ochii către cer, dar moartă. Aceștia au îngropat-o creștinește acolo, iar la cap i-au așezat o cruce. Traseu de urmarit: Cabana Curmatura (1470 m)- Saua Crapaturii- Vf. Piatra Craiului Mica (1816 m)- Poiana Zanoaga- traseu BG Marcaj: punct albastru, durata traseului (ore): 3-4 ore, dificultate: mediu- dificil Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Rezervația este localizată în județele Brașov și parțial în Covasna, pe teritoriile localităților: Dumbrăvița, Codlea, Holbav, Hălchiu, Feldioara, Măieruș, Belin, Hăghig. Este împărțită în trei zone distincte, și are o suprafață totală de peste 4.500 ha. Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice, în special a celor de interes comunitar (european), fiind una dintre cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării. În perioadele de migraţie, primăvara și toamna, populaţia totală a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20.000 de exemplare, zona fiind una dintre cele mai importante zone umede din interiorul lanţului Carpatic.  Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum: cormoranul mic, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârcul roşu, stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mică, egreta mare, raţa roşie, eretele de stuf, cresteţul cenuşiu, cristelul de câmp, huhurezul mare, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Dintre speciile care sunt doar în trecere prin rezervație, cele mai reprezentative, prezente anual în număr mare, sunt: barza neagră, bătăușul, fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră. Pe lângă păsări, aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar, precum castorul și vidra.  Rezervația se remarcă și prin varietatea peisajului, ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole, lacuri, ape curgătoare, mlaştini și stufăriş), la fâneţe, păşuni şi păduri. Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița, Rotbav și Codlea. Surse text și foto: https://www.facebook.com/Deltadincarpati/; http://romaniasalbatica.ro/

Găurile de la Zăplaz sunt considerate porți către o altă dimensiune. Spărturile în stâncă pot fi întâlnite, urcând de la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanțuri din Piatra Craiului. Munții de cochilii pietrificate, care datează de pe vremea dinozaurilor s-au transformat în timp în găurile aflate în prezent la Zăplaz. Decupând parcă cerul, găurile de la Zăplaz înseamnă, de fapt, „gard de scânduri”, fiind asemănate deseori cu opera lui Gaudi. Pe lângă forma și măreția găurilor din munte, pentru care oamenii de știință nu au o explicație clară, ferestrele săpate în calcar sunt considerate posibile porți spre o altă dimensiune. Apa, vântul, anii au lucrat din greu la bolți, coloane, arcade, galerii, pentru a crea fenomenele de astăzi. Găurile de la Zăplaz este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Piatra Craiului, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Localizată în apropiere de comuna Holbav, pe Dealul Ghirtalău, între Pârâul Crucii şi Pârâul Lupului, aria protejată desemnată în anul 2004, cuprinde fosta carieră de argilă Holbav. Succesiunea litologică de aproximativ 230 – 250 de metri lungime a rezervaţiei, reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate în domeniile geologie, geografie, protecţia mediului, ecologie sau minerit. În vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav, unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm. De la punctul numit La Cruce, aproape de vârful unui deal, se pot privi împrejurimile ce străjuiesc satul, dar și culmile Parcului național Piatra Craiului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Masivul Leaota se învecinează în partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului, iar la est cu Parcul natural Bucegi, principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic, asigurând migrarea speciilor între cele două mari arii protejate. Lupul și ursul sunt printre speciile ce beneficiază de acest rol al ariei naturale protejate. Habitatele identificate aici sunt: păduri de amestec fag-răşinoase, păduri de molid, păduri aluviale, tufărişuri subalpine, habitate de pajişti, printre care apar frecvent stâncării şi grohotişuri. Diversitatea vegetală este foarte mare, cu un număr de 810 specii, între care câteva specii protejate prin lege sunt: garofiţe de munte, floarea de colţ, bujorul de munte, tisa, zâmbrul etc. Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici, unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun, râsul, lupul, cocoşul de munte, uliul păsărar etc. Principalele activităţi turistice care pot fi întreprinse în Munţii Leaota sunt drumeţii, ciclism montan, schi de tură, fotografie şi observare faună. Perioada optimă pentru vizitare este primăvara în timpul înfloririi bujorului de munte și toamna când coloritul naturii devine variat. Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei, se recomandă accesul numai pe potecile marcate. Câteva trasee străbat Munții Leaota, accesul fiind posibil prin Podu Dâmboviței, Rucăr, Stoenești, Padina, Fundata și Moeciu de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1.950 m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50 m. În aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Microcanionul este săpat de pârâul Hoghiz care îşi are izvoarele în curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa, pe coasta vestică a Perşanilor. Aria protejată este formată din stânci bazaltice cu un relief aparte, versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi, ce se aseamănă cu văile canioanelor, însă la o scară mult mai mică. Peisajul este întregit şi de două cascade, precum şi de o peşteră de mici dimensiuni formată în versantul stâng. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic, situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei Hărman. Aria protejată reprezintă o zonă umedă în apropierea văii Oltului, cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri, pietrișuri și argile, străbătută de câteva pâraie (Hușbor, Părăul de Sub Coastă, Valea Morilor), ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare. Zona adăpostește o mare varietate floristică, incluzând peste 150 de relicte glaciare, dintre care unele endemice pentru Țara Bârsei. Dintre speciile de flori care se remarcă amintim: armeria, bumburezul, laleaua pestriță, daria, gențiana mov, orhideea, otrățelul și roua cerului. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Tâmpa se înalță la circa 400 m deasupra orașului Brașov. Rezervație naturală ce se întinde pe o suprafață de 150 ha, Tâmpa este și singura rezervație peisagistică din județul Brașov. Aici au fost descrise pentru prima dată două endemisme (specii care trăiesc numai într-un anumit teritoriu) românești: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) și obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se întinde o pădure deosebită, formată din mai multe specii de valoare ornamentală și științifică, cum ar fi: fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic însorit și mai uscat, adăpostește ochiuri de stepă în care încercările de plantare cu arbori au dat greș în mare parte. De asemenea, Tâmpa adăpostește multe specii de păsări, mamifere și insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din țara noastră). Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Situl cuprinde în întregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă aproximativ 70% din suprafaţa sitului, iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri înalte. Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului. Aria protejată cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri seculare de foioase, predominant făgete, oferind un habitat ideal atât pentru păsările răpitoare, cât și pentru barza neagră. Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc-Baraolt reprezintă 2% din efectivele la nivel național ale acestor două specii. Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt: cristelul de câmp, acvila țipătoare mică, huhurezul mare, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată, de la câmpurile întregi de ghiocei situate sub vârful Kőmöge și orhideele prezente în păduri, și până la rocile vulcanice întâlnite din loc în loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci. Se mai remarcă în această zonă și izvoarele de ape minerale. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Pădurea Bogata îşi trage numele de la pârâul omonim, care o străbate pe zece km. Aglomerează mai multe bogăţii diferite, în afara celor istorice: geologice, fizico-geologice, peisagistice, botanice şi forestiere. Pădurea seculară, transformată în rezervaţie, ocupă zona centrală a Munţilor Perşani, întinzându-se 17 km, de-a lungul apei, şi o arie de 85 km2. Îmbină mai multe specii lemnoase (stejari, fagi şi molizi), la rândul lor un „rai” pentru vânat (mistreţ, urs, râs, cerb, căprior). Fauna măruntă conţine însă şi vulpi, lupi, jderi, dihori, veveriţe etc. În perioada interbelică mai fuseseră încă semnalate pisici sălbatice, viezuri şi jderi. Dintre păsări se întâlneşte cel mai des mierla, sturzul, variante de ciocănitori, piţigoiul, gaiţa, uliul, cucuveaua, huhurezul, ca şi mai rarul cocoş de munte ori ienurca. Nu se cunoaşte exact situaţia vechiului patrimoniu de prepeliţe şi potârnichi. Pe valea Bogăţii există păstrăvi. În timpuri istorice, masivul păduros a dublat bariera Oltului, pentru apărarea Daciei, iar apoi, în Evul Mediu, a fost mereu o probă de curaj pentru toţi negustorii sau călătorii care erau obligaţi să bată drumul dintre Braşov, Rupea şi Sighişoara. Cetele de tâlhari ori hoţii singuratici au încercat mereu vigilenţa şi puterea de reacţie a trecătorilor. Pentru a înlesni trecerea, s-a amenajat în pădure un han pentru a adăposti, dar şi pentru a fi o bază a poterelor. În zilele de astăzi, calea ferată Braşov-Sighişoara, fixată la limita dintre sectorul central şi cel nordic al Perşanilor întâlneşte staţiile Rotbav, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş şi Rupea. La rândul ei, principala şosea, are un parcurs diferit. O altă cale de circulaţie este deservită de către DJ 132, de la Rupea, pe valea Homorodului Mic, prin localităţile Homorod, Mercheaşa, Jimbor. Clima temperată, cu precipitaţii moderate îngăduie practicarea turismului între lunile mai – octombrie. Surse text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Brașov, în comuna Beclean, în apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor, şi se întinde pe o suprafaţă de 42 hectare. Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european, constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun. Pădurea are o structură naturală bine păstrată, cu stejarul şi gorunul ca specii dominante, provenite din sămânţă care se regenerează natural. Unele exemplare au dimensiuni notabile până la 70 de cm în diametru şi înălţimi de până la 25 m. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Este rezervaţie floristică şi forestieră situată la 20 km nord-est de oraşul Braşov, în raza comunelor Hărman şi Prejmer, pe DN 11. Se află la altitudinea de 500 metri şi se întinde pe o suprafaţă de 300 ha. Pădurea de stejar, carpen și frasin de la Prejmer împreună cu mlaştinile din jur, bogate in izvoare, constituie o interesantă rezervaţie naturală cu numeroase specii rare ca: laleaua pestriţă, coacăzul negru, bulbocii de munte, curechiul de munte, clopoţei şi garoafa de munte.  Dintre păsările ocrotite amintim: vânturelul, şorecarul, corbul, striga şi huhurezul. Fauna este reprezentată de şopârle, vipere şi şerpi. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Cetatea naturală de stâncă a Pietrei Craiului este unică printre munţii din țara noastră. Peisajul specific este caracterizat de o creastă singuratică, ce atinge o lungime de aproximativ 25 de km şi înălţimi de peste 2.000 de metri. Vârful La Om (sau Piscul Baciului) este cel mai înalt și măsoară 2.238 m. Dacă studiem pe îndelete particularităţile masivului, vom descoperi o mare varietate a formelor şi dimensiunilor reliefului: colţi de stâncă, ace, piramide, muchii, turnuri, brâuri şi hornuri. Numărul mare de văi, grohotişuri, arcade naturale şi golurile alpine întregesc spectacolul vizual, alături de abrupturi deosebit de spectaculoase. Aici trăiesc 1.170 specii de plante, aproape 30% din plantele regăsite în ţara noastră, dintre care 181 sunt ocrotite. Dintre aceste specii le amintim doar pe cele mai cunoscute: garofiţa Pietrei Craiului, tisa, angelica, sângele voinicului, macul galben, linariţa, floarea de colț, gladiola sălbatică, bulbucul și bujorul de munte.  Piatra Craiului adăpostește un număr impresionant de specii de orhidee de munte, 41 de specii dintre cele 58 existente pe teritoriul României. Condiţiile climatice şi geologice, geomorfologia şi structura florei şi vegetației din Piatra Craiului au determinat păstrarea unei diversităţi aparte în grupul mamiferelor. Din cele aproximativ 100 de specii de mamifere din fauna întregii ţări, peste 40% trăiesc în Piatra Craiului. Accesul în Parcul Național Piatra Craiului se face pe baza biletului de vizitare. Puncte achiziționare bilete: Surse text și foto-video: http://www.pcrai.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Parc natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin. Întins pe o suprafaţă totală de 32.500 hectare, Parcul Natural Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte, dar şi specii floristice rare. Pe platoul Bucegilor se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul, iar Crucea Caraiman, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Gura Diham și Hornul Mălăiești sunt alte atracții turistice renumite. Foto: http://www.bucegipark.ro/

Peștera Comăna (sau Peștera din Poiana Mănăstirii) este arie naturală protejată de tip speologic. Peștera Comăna este situată în partea centrală a Munților Perșani, amonte de satul Comăna de Sus, județul Brașov. Căi de acces: DN 13, Brașov – Sighișoara, pe DJ 104 până în comuna Comăna de Jos, de aici pe DC 19 până în satul Comăna de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce însoțește pârâul Comăna. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce își adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peștera. Peștera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, având o dezvoltare pe cca 2.500 m și o denivelare de 70 m (-40): - Galeria Activă, dimensiuni reduse, tavane înnecate, cascade, urcând prin Hornul Mare se ajunge la Galeria Zânelor, bogat concreționat și în Galeria Emilia, unde se găsesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime); - Primul nivel fosil, duce la Sala Bradului, remarcabilă prin prezența unei stalagmite albe, imaculate, înaltă de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive și a bazinelor cu cristale sub formă de brăduți. Acest nivel se termină în Sala Catedralei, în a cărei parte superioară s-au format coloane, stalagmite și gururi. Aici apar și primele helectite; - Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriașilor, îl constituie Galeria cu Excentrite (Galeria Comorilor), galerie cu lățimi de până la 14 m și înălțimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concreționară a peșterii. Aici se găsesc speleoteme, numeroase stilolite, cu lungimi până la 1,5 m, translucide și cristalictite (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins între 0,5 – 10 mm, sub formă de mănunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de până la 13 – 15 cm, care cresc într-un plan oblic deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar cristale de aragonit, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, planșee suspendate, scurgeri parietale masive, coloane, stalactite și stalagmite, draperii, bazine cu coloane de calcit, etc. Conform Ordinului nr. 850/2003, rezervația Peștera Comăna a fost dată în custodie, clubului de speologie SILEX BRAȘOV (www.silex.go.ro). La această peșteră se ajunge greu, este închisă, iar parcurgea ei este foarte dificilă și plină de “capcane”, prezintă multe pasaje foarte înguste a căror trecere o poate face doar cei cu un fizic “mai subțire”, bine antrenați, cu echipament corespunzător și obligatoriu însoțiți de cel puțin unul din custozii peșterii – membru al Clubului speologic Silex Brașov. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi în țară, Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante, atât ca suprafață, cât și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite. Acesta se întinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului, în perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu, pe latura nordică a Munților Făgăraș. Fiind amplasat atât în regiunea alpină, cât și în cea continentală, relieful dominant este cel de deal și de munte. Habitatele specifice sunt variate, cuprinzând pășuni și fânețe, păduri de foioase și de conifere, terenuri arabile, vii și livezi. La nivelul întregii regiuni, flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, iar diversitatea floristică este evidentă mai ales în fânețele umede (aprox. 450 de specii). Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan mondial, cum ar fi: acvila țipătoare mică, cristelul de câmp, foarte multe specii de ciocănitori, șoimul călător, cocoşul de munte, barza neagră etc. Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor în care păsările își construiesc cuibul, își cresc puii și se hrănesc. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Podișul Hârtibaciului este a doua arie protejată ca mărime din România, după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Este situat în centrul țării, în sudul Transilvaniei, și este delimitat la nord de râul Târnava Mare, iar în sud de râul Olt. Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat în care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național. Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt: cristelul de câmp, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocârlia de pădure, sfrânciocul roșiatic. În această zonă cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Sculptate în spectaculoși pereți de stâncă pe o lungime de aproximativ 4 km, Prăpăstiile Zărneștilor se remarcă printr-un aspect monumental datorat pereților verticali sau chiar aplecați peste albie, cu înălțimi ce depășesc în unele locuri 200 m. În această zonă, temperatura scade cu câteva grade deoarece soarele pătrunde destul de greu în chei, doar câteva ore pe zi, fapt ce oferă prilej de relaxare și odihnă în răcoarea oferită de chei, pe timp de vară. Accesul în defileu se face din localitățile Zărnești și Peștera. În apropierea cheilor se află situată cabana Curmătura, importantă bază de plecare în turele din Piatra Craiului. Cei care ajung aici vor fi impresionați de atracțiile turistice ale defileului: peșterile (Peștera Mare din Prăpăstii, Peștera Mică din Prăpăstii), precum și cele câteva izbucuri, din care Fântâna lui Botorog și Fântânile Domnilor. Pereții ce mărginesc valea au o înălțime ce variază între 100 și 200 m. Traseul prin Prăpăstiile Zărneștilor impresionează prin spectaculozitatea pereților de stâncă în care au fost amenajate numeroase trasee alpine. Priveliștea poate fi admirată de la depărtare, din localitățile Zărnești și Peștera. Parcurgând cheile se ajunge la locul numit „La Table”, unul dintre punctele de urcare pe creasta Pietrei Craiului. Căi de acces: • prin DN 73A până în Zărnești și de aici DJ 112G, până la Fântâna lui Botorog, după care la 100 m drumul se bifurcă, unul înainte către chei, iar celălalt către satul Măgura. *Durată parcurs: 1 oră pe sens, dificultate- ușor Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Complexul Dealul Lempeș se încadrează în categoria rezervațiilor botanice. Acest complex constituie o componentă tipică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului și are o valoare științifică de necontestat. Rezervația se găsește pe teritoriul administrativ al comunelor Hărman și Sânpetru, fiind amplasată pe Dealul Lempeș, cunoscut și sub numele de Dealul Cetății. Suprafața rezervației este de 274,5 ha. A fost înscrisă în lista zonelor naturale protejate, de interes național, sub numele Dealul Cetății - Lempeș. Condițiile climatice sunt cele specifice depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub - 5 gr. C) și veri călduroase (peste 23 gr. C), atenuate oarecum de altitudinea mai ridicată a dealului. Solurile predominante sunt cele brune-podzolite, mai groase în partea inferioară a versantului sudic și sud-estic. Vegetația reprezintă, prin asociațiile xerofile formate în postglaciar, acea componentă a mediului pentru care această arie a fost declarată rezervație naturală botanică. Arboretul este bine dezvoltat pe toți versanții și este format din păducel, salbă moale, salbă râioasă, sânger, corn, lemn câinesc, alun etc. Fauna este diversă, cuprinde și exemplare ocrotite de șorecar comun, acvilă pitică și cerb. Surse text și foto-video: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană

*În perioada 9 Ianuarie- 4 Martie tururile din timpul săptămânii ( marți-vineri) vor fi bilingve! Tururile sunt organizate la ora 9.30 și 11.00. În weekend sunt organizate două tururi în limba română, ora 9.45, respectiv ora 11.00 , iar în limba engleză la orele 9.30 și 10.45. Vă sfătuim să vă încălțați și îmbrăcați corespunzător acestei perioade a anului. Vizita în sanctuar se realizează pe jos, pe un drum pietruit ce poate fi acoperit de zăpadă pe unele porțiuni.   Nu uitați că vă aflați la munte, așa că fiți pregătiți să circulați în condiții de iarnă, iar lanțurile să nu vă lipsească din mașini pentru că s-ar putea să aveți nevoie de ele până să ajungeți la sanctuar!  *Recomandăm cumpărarea biletelor online pe: https://millionsoffriends.org/bilete-online/ !Copiii sub 5 ani nu au voie în Sanctuar/ Children under 5 years old are not allowed in the sanctuary.! !Se pot organiza tururi extra în caz că se epuizează biletele online. 🐻 Program vizitare Rezervația de Urşi AMP Libearty - Bear Sanctuary 1 Noiembrie 2023 – 30 Aprilie 2024: Tururi ghidate în limba română Marți - Duminică: 09:45, 11:00 Tururi ghidate în limba engleză Marți - Duminică: 09:30, 10:45 *Biletele pot fi achiziționate pe site-ul oficial al sanctuarului: https://millionsoffriends.org/bilete-online/  *Vă recomandăm achiziționarea biletelor online pentru asigurarea locurilor, fiecare tur având un număr limitat de locuri.  *Biletele pot fi achiziționate pe site-ul oficial al sanctuarului: https://millionsoffriends.org/bilete-online/  •Toate tururile sunt ghidate. Copiii sub 5 ani nu au acces în rezervație. Happy Visit! #libeartybearsanctuary #visitzarnesti  Creat în memoria ursoaicei Maya, sanctuarul Libearty este astăzi căminul a peste 100 de urşi bruni, toţi salvaţi de la o viaţă crudă şi abuzivă, în captivitate.  Recunoscut de mulţi specialişti ca fiind, probabil, cel mai bun sanctuar de urşi din lume, Libearty se întinde pe o suprafaţă de 69 de hectare de pădure luxuriantă, pâraie şi iazuri localizate pe teritoriul oraşului Zărneşti, municipiul aflat la poalele Carpaţilor, în apropierea municipiului Braşov.   Cei mai mulţi urşi din rezervaţie au fost salvaţi din cele mai mizerabile şi minuscule cuşti, fiind doar motiv de “distracţie”, de atracție turistică. Mulți au fost confiscați de pe terase de restaurante, hoteluri, pensiuni, însă unii dintre ei au fost ținuți captivi pe lângă fabrici, benzinării, sau chiar la o mănăstire. Au venit la noi și urși care au trăit la circuri.   Fiecare urs sau ursoaică din rezervaţie are propria sa poveste plină de dramatism. Vă rugăm să reţineţi că Libearty este un sanctuar al urşilor, nu o grădină zoo. Sanctuarul de urși Libearty a fost desemnat de către Tripadvisor, cel mai mare site de călătorii din lume, Traveller's Choise pentru anul 2020! Este a doua oară când sanctuarul Libearty primește acest premiu de excelență după cel acordat în anul 2014.  Detalii despre vizitare aflați accesând următorul link -Vizitează sanctuarul - Asociația Milioane de Prieteni (millionsoffriends.org)

Este un lăcaș de cult aflat departe de așezările omenești, ce impresionează prin simplitatea ce invită la rugăciune și reculegere și care se numește simplu, Schitul de la Colțul Chiliilor. La începutul secolului al XVII-lea călugării și starețul de la schit sunt izgoniți, unii dintre ei pierind în inima Pietrei Craiului. Autoritățile austro-ungare au avut o tentativă nereușită de a distruge lăcașul aflat la înălțime, însă sfârșitul așezământului vine odată cu incendierea lui de către autoritațile românești. După incendiere urmează secole de liniște și aparentă uitare. Locul este știut mai mult de localnici, care vin de mici la grotă, adresându-și rugăciunile după sacrificiul unui urcuș anevoios. Drumul până la chilii este presărat cu nouă cruci, acestea rezistând în fața vechiului regim, care nu a îndrăznit să fure icoanele cu care sunt tapetați pereții chiliilor. *Schitul de la Colțul Chiliilor este recomandat a fi vizitat nu doar în iulie, de hramul bisericii, ci mai degrabă într-o zi în care să puteți sta în liniște și asculta povestea schitului. * „Colțul Chiliilor” este un schit ortodox situat în mijlocul pădurii, în partea de nord a masivului Piatra Craiului în orașul Zărnești, județul Brașov.  ~ Este cea mai veche așezare religioasă din Zărnești (1421), formată dintr-o capelă amenajată într-o grotă și un ansamblu monahal, reconstruit pe locul celei distruse în 1718 de autoritățile imperiale austriece.  ~ Puțin mai sus de schit, urcând în pădure, se află o grotă în care a fost amenajat un Sfânt Altar închinat Sfintei Cuvioase Parascheva.  Grota, lungă de aproximativ douăzeci de metri, este împodobită cu numeroase icoane. _____  ~ Cum se ajunge? >>> Traseu de urmat: din centrul orașului Zărnești (Centrul de informare turistică) pe drumul spre Plaiul Foii, urmând marcajul cu bandă albastră.  ~ Lungimea traseului: 4, 8 km, dificultate: ușoară  ~ Durată parcurs pe sens:  1h / 1h: 30  ~ Diferență de nivel: +310 m  ~ Recomandat și familiilor cu copii Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Se află la marginea estică a Podișului Hârtibaciului, la cca 66 km de Brașov, în partea central-nordică a județului. Căi de acces: pe DN 13 Brașov-Sighișoara, până la km 66, în centrul orașului Rupea, de aici se poate urca pe un drum de acces după cca 500 m atingându-se altitudinea de 579 m. Suprafața ivirii de bazalt este de aproape 5 ha, dar împreună cu sedimentele ce acoperă bazaltele, zona tampon se ajunge la un areal de 9 ha. Stânca bazaltică de la Rupea - Punctul cel mai vestic de apariție a bazaltelor din Munții Perșani se găsește izolat în plină zonă de apariție a formațiunilor terțiare ale Bazinului Transilvaniei. Rezervația se află situată pe un relief colinar rezidual (stânca de bazalt), a cărui suprafață se suprapune în rest pe formațiunile sedimentare marginale ale Podișului Hârtibaciului. Bazaltele sunt compacte și nu au produse piroclastice. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Rezervația, cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare, este o arie naturală, situată în nord-vestul Masivului Postăvarul în partea sud-vestică a Braşovului, pe culmea Ştejerişul Mare. Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 16,30 hectare. Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul ei, pe partea nordică, la altitudinea de 920 – 950 m, se află o formațiune geologică calcaroasă, numită Colții Corbului Mare. Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vârstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri. Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală, bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din specii de fag, în asociere cu gorun. Tufărișurile sunt în special formate din alun, maceș, păducel, corn și soc. Sunt întâlnite și specii vegetale rare, dintre care amintim: flămânzica și piperul-lupului. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Prezenţa vulcanilor noroioşi în Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcământ şi a depozitelor sedimentare, care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi. Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanaţii de noroi, care au clădit acești vulcani noroioși, un caz geologic extrem de rar. Au fost observați şase astfel de vulcani în perimetrul care constituie situl geologic protejat. Vulcanii Noroioși de la Homorod se manifestă diferit. Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care îi presează. Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3, acesta având o erupție chiar în infrastructura drumului. Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ, putând fi văzut bolborosind. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/