Muntele Bunloc

Piramidele de la Şona de lângă Făgăraș sunt încă un mister, chiar şi pentru cercetători. Cele opt movile din sat, unele dintre ele înalte de aproape 30 de metri, sunt aşezate pe două şiruri, în ordinea mărimii, şi se spune că ar fi fost ridicate de către daci. Satul Şona se află la cinci kilometri de Făgăraş, iar de curând, în centrul municipiului a fost montat şi un indicator care arată direcţia spre obiectivul care este destul de puţin cunoscut chiar şi de către localnici. Credit foto: www.efemeride.ro

Peștera Bârlogul Ursului, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală, tip speologic) situată în partea central-nordică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Apața. Peștera Bârlogul Ursului cunoscută și sub numele de „Peștera din fața Scocinei”, cu o suprafață de 1 ha, este situată în partea centrală a Munților Perșani, la o altitudine de 726 m și este alcătuită dintr-o rețea de galerii orizontale, situate pe două nivele, de forma unui labirint. Rezervația prezintă un dublu interes științific: unul speologic, pentru formațiunile (draperiile) parietale de pe pereții peșterii, și altul geologic, datorită stratelor calcaroase. Sursă foto-video: https://www.youtube.com/Six Bv

Săptămână de săptămână, caravana alergătorilor montani explorează natura și frumusețea întregului arc carpatic românesc. Pentru mine, pentru tine, pentru noi toți... MPC-ul este o nouă dimineață, este o altă viață ...

În interiorul creierei s-a format Lacul de Smarald, denumire provenită de la culoarea apei. Se spune că ar avea o adâncime de 10 metri. Lacul de Smarald s-a format în urma topirii zăpezilor și a precipitațiilor. În apropiere se află și vulcanul stins, într-o zonă cu o vegetație mai săracă, roșiatică. În trecut, pe aceste locuri se exploata zgura vulcanică. Chiar dacă nu este apă, fauna continuă să existe și să reziste mediului. Geologii spun că locul este asemănător cu cel de la vulcanul Etna, unde se găsesc aceleași tipuri de roci și culori. Specialiștii au descoperit aici tipuri de zgură, precum cenușă, bombe vulcanice, piatra ponce, bazalturi, lave întărite, și multe altele.

Rezervaţia  „Valea Zimbrilor” a luat fiinţă în noiembrie 2008, la Vama Buzăului, ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, la care au participat primăriile Prejmer şi Vama Buzăului, Consiliul Judeţean Braşov şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov.  Cu o suprafaţă de 10 hectare de păşune şi autorități ce doresc accesarea fondurilor europene pentru lărgirea împrejmuirii cu încă 80 de hectare de pădure, alocate în acest sens de comuna Prejmer, Rezervatia "Valea Zimbrilor" este a patra din România. Planul celor care o administrează este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele urmând a fi incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi. Rezervaţia  în prezent  numara 14 exemplare de zimbri, Cerbi și căprioare împart același areal cu legendarul animal, protejat în toată Europa şi care, în condiţii optime, poate ajunge să cântărească şi 900 kilograme. Primul zimbru născut în rezervaţia de la Vama Buzăului se numeşte Genţiana. În rezervaţie nu se poate intra cu maşina sau bicicleta, pentru a asigura atât mediul natural al animalelor, cu cât mai puţini factori agresivi externi, cât şi liniştea specifică zonei. Vizitatorii şi turiştii pasionaţi de recreere pot profita de bănci şi foişoare la umbră, iar cei mici de leagăne. Programul de vizitare al rezervaţiei este de la 9:00 la 20:00 în fiecare zi a săptămânii, de luni-duminica. Pe lângă zimbri în rezervație vei întâlni aici o familie de cerbi, o familie de reni, păuni, mufloni.  cerbi lopatari. Familia mufloni lor sa mărit cu un nou membru un puiuț alb  Începând cu data de 01.05. 2025 prețul uni bilet de acces în rezervatie costa:   30lei adulți și 20 lei copiii Pe lângă toate acestea.  În centru de informare turistica mai avem  expoziție de animale sălbatice impaiate  și magazin de suveniruri. Apoi pot lua masa la punctele Gastronomice aflate în comuna noastră.  *Sursă text și foto:

Peştera Liliecilor, sau Peştera cu lilieci este situată în spaţiul administrativ al satului Peştera, din comuna Moeciu, la 5 km de comuna Moeciu, pe versantul estic al dealului Bisericii, în partea de nord-vest a platformei Branului şi la o altitudine de 950 m. Peştera s-a format ca urmare a fenomenului de eroziune a muntelui calcaros de către unul din afluenţii pârâului Văii cu Cale, care astăzi este un pârâu temporar. Numele peşterii provine din existenţa în peşteră a unei numeroase colonii de lilieci. Cunoscută şi sub numele de Peştera Mare din satul Peştera sau Peştera Bădichii, peştera a fost semnalată cu multe secole în urmă, dar a fost explorată şi studiată abia la sfârşitul secolului trecut, de către speologul Iuliu Czaran, care a şi realizat primul marcaj spre peştera Liliecilor. Peştera Liliecilor este o peşteră uşor de vizitat, are o lungime de 370 m, din care 109 m de galerie activă şi o denivelare de 10 m. Accesul în peşteră se face printr-un culoar îngust, după care se ajunge într-o grotă, nu foarte mare, cu podea ascendentă. De aici mai porneşte o galerie, spre nord, care are o lungime de 15 m şi care se termină cu un horn. Peştera este o peşteră caldă, cu umiditate moderată şi este presărată cu multe formaţiuni calcaroase, cu "lacrimi ale pământului" şi cu camere care au tavan cu colorit diferit. Prin peşteră curge un pârâiaş plin de mâl. Deşi nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveţi un echipament de protecţie, pentru a evita murdărirea cu argilă şi guano (excremente ale liliecilor, justificate de existenţa în peşteră a numeroşi lilieci solitari sau grupaţi în colonii). Sursă text și foto: http://www.visitbran.com/

Vârful Măgura Codlei, cu altitudinea de 1.292 m, face parte din Munții Perșanilor, din gruparea muntoasă a Carpaților de Curbură, reprezentând grupa sudică a Carpaților Orientali. Constituie un punct principal de atracție al orașului mai ales pentru iubitorii de munte și trasee montane. Măgura Codlei are și rol de barometru al Țării Bârsei. În funcție de prezența sau lipsa căciulii de nori, vremea va fi închisă sau senină. Zona Măgurei Codlei este sub influența unor curenți de aer ascendenți și descendenți foarte puternici, care pun în pericol aparatele de zbor. O parte din suprafaţa administrativă a U.A.T. Municipiul Codlea este inclusă în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 (Sit Natura 2000)

Muzeul Etnografic Săcele funcţionează într-o clădire atestată documentar în anul 1543, care timp de trei secole, a servit ca loc de strângere a dijmelor. Expoziţia permanentă ilustrează segmente de viaţă specifice pentru civilizaţia tradiţională a Carpaţilor (ocupaţii, meşteşuguri, instalaţii tehnice, un spaţiu de locuit şi costume tradiţionale). Aceste aspecte evidenţiază ipostaze ale multiculturalităţii zonei Săcele prin prezentarea sugestivă a unei lumi comune atât mocanilor, cât şi ceangăilor. În curtea muzeului se află o piuă cu ciocane acţionată hidraulic. Piua, care îngroşa textilele groase din lână, a fost transferată din localitatea Tărlungeni în curtea muzeului. Relaţia urban-rural, sesizată indirect în expunere, aduce în prim-plan fenomenul de aculturaţie, aşezările săcelene fiind puternic influenţate de modul de viaţă urban, prin situarea lor în proximitatea oraşului Braşov. 

Coloanele de bazalt de la Racoş, din frumosul defileu al Oltului săpat în Munţii Perşani, impresionează prin înălțimea lor de 10 – 15 m. În apropiere poate fi văzut şi un fragment al edificiului vulcanic de unde până nu demult s-a exploatat zgura bazaltică.