Biserica evanghelică fortificată Homorod

Biserica evanghelică din Meșendorf are o alură unitară, cu corul şi nava proporţionate, ambele boltite şi sprijinite la exterior de contraforturi egale. Un contrafort din nordul corului trădează însă locul vechii sacristii. În perioada ultimelor prefaceri de biserici în vederea apărării împotriva turcilor şi războaielor interne, ambele corpuri ale bisericii au fost supraînălţate, doar că, la coronament, soluţiile de apărare au fost lăsate pe seama unui coridor de strajă din lemn, sprijinit pe console. Cu aceeaşi ocazie au dispărut bolţile interioare. Din zestrea lor au fost neaşteptat conservate câteva cu cruci de ogive, pe care se pot descifra Dreapta Domnului (Dextra Domini) şi o Roză a Mariei, provenită chiar de la capătul de est al reţelei ogivale. Golul ferestrelor vechi a fost păstrat, dar decoraţiile originale au dispărut. La interior se regăseşte un tabernacol cu feronerie păstrată, dar nu neapărat medievală. O valoare ieşită din comun o au însă panourile tribunei, pictate la 1765, de către Georg Rosenauer, pentru că încearcă să redea, într-o manieră naivă, peisaje cu ansambluri construite. Fortificaţia se bazează şi pe turnul clopotniţă al bisericii, a cărui înălţime domină complexul. Contact: Cheile sunt la dna Doina Scoica tel.: 0040740903744 adresa: Meșendorf, nr. 102 Sursă text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/

Biserica fortificată din satul Criţ, loc în care acum mai bine de 400 de ani a fost adoptată prima lege şcolară rurală din Transilvania, se află pe un deal în mijlocul satului. Biserica sală clasicizată cu cor şi turn clopotniţă în partea de vest, a fost ridicată între 1810 şi 1813, după ce clădirea iniţială, amintită pentru prima dată în 1270, s-a prăbuşit. Nu se cunosc prea multe despre această primă construcţie. Se presupune totuşi că este reprezentată într-un desen de pe o strană din biserică, datată 1793. Interiorul adăposteşte altarul cu galerie pentru orgă, amvonul şi cristelniţa, unele dintre acestea fiind realizate odată cu înălţarea bisericii, iar altele în 1822. Din sistemul de fortificaţii de sec. XV se păstrează zidul de incintă şi patru turnuri, in timp ce un al cincilea turn prăbuşit în 1925 nu a mai fost reconstruit. Pe partea de sud, la marginea fostului zwinger, se găsesc astăzi doar ruinele vechii şcoli săseşti. Contact: În lunile de vară biserica este deschisă zilnic. Cheile sunt la dl Dietmar Depner tel.: 0040740597493 Grupurile de vizitatori sunt rugate să se anunțe în prealabil la dl Depner. Sursă text și foto: http://kirchenburgen.org/; http://www.rupeaturistica.ro/

Biserica fortificată din Cața este o destinație excelentă pentru weekend și este perfectă pentru a merge cu cei mici. „Satul pisicilor” (Katzendorf) apare relativ tardiv în informaţiile scrise (în jurul anului 1400), dar vechimea mai mare cu peste un secol este trădată imediat de aspectul bisericii sale. Edificiul este unul dintre cele care a conservat foarte bine structura bazilicală a navei (sfârşitul secolului al XIII-lea), cu arce semicirculare şi cu turn pe faţada de vest. Mai pot fi văzute şi astăzi ferestrele geminate care luminau nava centrală, deasupra colateralelor. Nemulţumiţi de cor, oricum lung, comparativ cu navele, sătenii l-au prelungit în secolul al XV-lea, încheindu-l poligonal şi dotându-i doar bolta. O parte dintre vechile decoraţii au fost plantate pe faţada de vest, unde pot fi astăzi văzute, stârnind mirarea celor ce nu înţeleg de unde au ajuns acolo şi ce semnificaţie ar avea. Turnul clopotniţă este produsul unor restaurări şi construcţii târzii (sec. XIX), din vremea când i s-a adăugat şi ciudata sacristie de la sudul corului. Spre deosebire de alte biserici, când a fost vorba despre consolidarea construcţiilor de apărare de la Caţa, nu s-a afectat biserica, ci doar împrejurul ei. A rezultat o curtină poligonală alungită, care a fost înzestrată cu patru turnuri patrulatere, exterioare curtinei. Două ocupă nordul, unul, din sud, a fost demolat în secolul al XIX-lea, în timp ce turnul de poartă, din vest pare să fi apărut doar odată cu cea de-a două curtină, exterioară. Despre cea din urmă se poate doar estima că a apărut cândva după 1550, cum o indică familia constructivă a turnului de sud-est, cu muchie pe ax. Alt turn, de pe nord, a fost şi el demolat. Important este că, spre deosebire de alte ansambluri, curtina exterioară a Caţei s-a dovedit înaltă şi rezistentă în timp. Contact: Cheile sunt la d-na Markus Anna, tel.: 0040268248564, adresa: Cața, nr. 282 Sursă text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/

Centrul localităţii s-a derulat în jurul complexului bisericii evanghelice, a cărei istorie începe în secolul al XIII-lea. Este sigur că s-a construit o bazilică cu trei nave, a căror amintire este conservată doar de către nava centrală, rămasă în picioare după serioase şi drastice transformări. Noul altar, poligonal, este sigur gotic. Două inscripţii din prima jumătate a secolului al XVII-lea (1517, 1541), trimit către şantierele de edificare. Nu se ştie însă dacă el nu a fost repede transformat, în clipa în care s-a stabilit transformarea bisericii într-un adevărat bloc de fortificaţie. Oricum aproape nimic bine vizibil nu se mai păstrează din podoabele medievale ale lăcaşului. Sacristia conservă, în mod sigur, elemente din vechea zestre medievală. Deşi renovată pe la 1621-1623, biserica a fost arsă cu prilejul pustiirilor turco-tătare din anul 1658. Mobilierul, cu strane şi tribune, este datat cu inscripţii din anul 1788. Turnul clopotniţă actual a apărut doar în preajma jumătăţii secolului al XIX-lea. Incinta din jurul bisericii a fost proiectată într-o formă de o simplitate clasică, respectiv un dreptunghi prevăzut cu turnuri de colţ. Singurul în întregime conservat, aflat la sud-est şi amintirea celui opus, dar de înţeles că instalarea s-a realizat prin retezarea colţurilor de curtină. Aproape întreaga jumătate de vest a vechii cetăţi bisericieşti a fost demolată ori parţial înglobată cu prilejul construirii unor corpuri de casă parohială şi şcoală confesională. Aspectul clădirii de colţ, dotate cu contraforturi, atrage luarea aminte prin zestrea sa de contraforturi în trepte, deloc potrivite unei construcţii foarte noi. În acelaşi sector a existat poarta de acces. Cea de astăzi, bine întărită cu benzi din fier, datează din secolul al XVII-lea. În sectoarele conservate, pe înălţimile destul de modeste (6-7 m) se pot contempla două şiruri de guri de tragere, la care s-a ajuns cu drumuri de strajă supraetajate. Cele superioare au o bună proiecţie la exterior, dovedind supraînălţarea zidurilor într-o etapă târzie. O a doua curtină, cu o singură latură vizibilă, a fost amenajată în forma unui triunghi alipit laturii de sud. Comunicaţiile acesteia au fost amplasate tot în sectorul unde s-a intervenit cu clădiri noi. Sursă text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/

În aşezarea fondată deja din sec. al XIII-lea de către Cavalerii Teutoni se găseşte din sec. al XV-lea o bazilică gotică, rezultată din reconstrucţia unei clădiri romanice anterioare. În etapa de fortificare, aceasta a fost înconjurată cu zid de apărare cu cinci turnuri defensive, cărora puţin mai târziu li s-au adăugat un zwinger şi un şanţ cu apă, iar turnul bisericii a fost prevăzut cu guri de tragere. După distrugerile din 1658, biserica a fost reconstruită în forma ei iniţială. Totuşi bolta navei datează doar din 1775. Din perioada gotică de construcţie se păstrează compoziţia planimetrică, plastica ferestrelor, bolta nervurată în cruce gotică a corului și calota a vela a absidei. Din perioada de reconstrucţie datează acoperişul în formă de piramidă retezată al turnului cu nivel pentru clopote. Amenajarea interioară este de sec. XVIII-XIX. Unică în Transilvania este pictura ornamental-florală din 1902, care acoperă cu culoare zidurile şi bolţile spaţiului interior gotic. Contact: Cheile sunt la dl. Ioan Matei, tel.: 0040746403310, adresa: Str. Morii nr. 170 Surse text și foto: http://kirchenburgen.org/; http://www.ghimbav-turism.ro/

Biserica din Cristian, cu zidul său dublu de apărare şi cu cele opt turnuri defensive bine conservate este un exemplu impresionant de arhitectură militară medievală. Doar clopotniţa s-a păstrat din basilica gotică demolată în întregime în anul 1839 şi înlocuită ulterior de biserica hală clasicizată. În acea perioadă turnul avea deja un acoperiş ascuţit cu patru turnuleţe, care fuseseră construite în 1803. Portalul său şi fereastra rotundă de deasupra acestuia provin dintr-o fază de construcţie anterioară. Interiorul bisericii este segmentat de perechile de piloni ce susţin arcele dublouri şi calotele a vela. Altarul şi amvonul au fost construite odată cu biserica. Ansamblul mai este încă înconjurat de un zid dublu de incintă, care timp de trei secole a fost construit, extins şi prevăzut cu nouă turnuri de apărare, din care s-au păstrat doar opt. Contact: Cheile se găsesc la dl Erhard Porr tel: 0040268257191 Sursă text și foto: http://kirchenburgen.org/

Din basilica romanică de sec. XIII s-a păstrat doar arcul de triumf. Corul gotic ridicat două secole mai târziu este acoperit cu boltă pe nervuri de piatră care sprijină pe console decorate cu măşti. Abia după mai bine de 50 de ani de la distrugerile provocate edificului de către armata lui Gabriel Bathory, biserica este reconstruită în 1665, perioadă din care datează actuala boltă a corului şi tavanul casetat al navei. Turnul clopotniţă este ridicat în partea de vest la mai bine de un secol distanţă, odată cu montarea tribunelor de lemn la interior. Pe cristelniţa din 1741 se pot citi inscripţii în limbile latină şi germană, care sunt menţionate într-o carte a bisericii din sec. al XVIII-lea. Zidul de incintă de sec. XIV-XV avea acces protejat cu hersă (grilaj din lemn întărit cu fier) şi gură de aruncare. Astăzi intrarea principală este mascată de clădirea primăriei. În fortificaţie se mai pot vedea încă cămările bine păstrate. O vizită interesantă poate fi cea de la cimitirul evanghelic aflat în spatele bisericii. Cavourile aflate sub acoperiș comun, înșiruite perimetral și povești cu tâlc despre cei ce odihnesc acolo merită descoperite. Contact: Cheile sunt la Oficiul Parohial Evanghelic Vulcan tel.: 0040268256477 sau la dl preot Uwe Seidner tel: 0040745108974 e-mail: pfarramt@kg-wolkendorf.ro. Sursă text și foto: http://kirchenburgen.org/

Între Codlea și Feldioara se află satul Hălchiu/Heldsdorf, menționat pentru prima dată în anul 1377 într-un privilegiu regal. Altarul bisericii fortificate este unul deosebit: viu colorat și neobișnuit de mare, altarul se înalță măreț în corul bisericii-hală gotice, ale cărei elemente constructive cele mai vechi datează din secolul al XIII-lea. Altarul cu voleuri duble are o înălțime de 8,1 m și o lățime de 7,7 m. Pe predelă sunt ilustrate cinci personaje, și anume: Abraham, Moise, Aron, Petru și Pavel. Figurile îi călăuzesc drumul fostului preot al comunității, Johannes Reichart, până la mântuirea oamenilor. Drumul său se încheie odată cu proclamarea Evangheliei de către Petru și Pavel. Deasupra predelei se înalță scrinul central; altarul are două panouri fixe și două mobile, pictate pe ambele părți, predominant în roșu, verde și auriu. Când voleurile sunt deschise, privitorului i se arată patru sfinți, fiecare cu povestea lui: martiriul apostolilor Andrei și Petru, execuția lui Iacob, iar în a patra imagine, sfântul Andrei, care salvează un episcop de la ispita diavolului. În partea din mijloc a altarului, expusă în zilele de sărbătoare, se află o imagine a figurii lui Iisus, străjuită la stânga și la dreapta de cei patru evangheliști. Sursă text și foto: http://kirchenburgen.org/

Biserica fortificată din Bod a cunoscute vremuri grele, fiind distrusă, pe rând, de incendii și cutremure. Bazilica romanică construită în secolul al XIII-lea și prevăzută cu clopotniță este grav afectată de un incendiu două secole mai târziu. Începând cu sfârșitul secolului al XVIII-lea evenimentele se precipită: clopotnița se prăbușește, în 9 ani un alt turn este construit peste ruina acesteia, dar numai 3 ani mai târziu biserica este complet distrusă de un cutremur. Și nu doar biserica, ci și zidul de fortificație este grav afectat. Incinta poligonală, cu zwinger și turnuri de apărare este demolată aproape complet după acest episod. Astăzi la Bod poate fi admirată biserica ridicată în 1806, al cărei turn afectat de cutremurul din 1977 a fost ulterior stabilizat. Interiorul bisericii adăpostește altarul din 1869, care împreună cu orga din 1816 formează un tot unitar. Clopotele originale, datând din perioada catolică a bisericii, au fost distruse odată cu prăbușirea turnului. Slujbele de astăzi sunt acompaniate de singurul clopot care a scăpat de rechiziționările războiului și de alte două din bronz, datând din 1922. Contact: Doamna Emilia Schuster; tel: 0040268283172; adresa: Str. Hărmanului nr. 276 Sursă text și foto: http://kirchenburgen.org/