Bătrânul Carpaților - Stejarul secular din Mercheașa

Situată în sud-estul judeţului Braşov, la poalele muntelui Ciucaş, acestă zonă adăposteste o comunitate importantă de anin, după cum îi spune şi numele. Pe lângă aninul care vegetează în asociere cu frasinul, o să fim surprinşi să găsim aici un număr de nu mai puțin de 3.000 de alte specii de plante, dintre care amintim: bulbuc de munte, ciuboţica cucului de munte, roiniţă, brânduşă de toamnă, sisinel de munte. La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni: buhaiul de baltă cu burtă galbenă, tritonul cu creastă și salamandra. Dintre mamiferele prezente în sit amintim pisica sălbatică şi jderul. Atât locul fosilifer Purcăreni, cât și Aninișurile de pe Târlung, fac parte din situl Natura 2000 Ciucaș. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.facebook.com/SpeciiDePlanteProtejateDinRomania/

Sculptate în spectaculoși pereți de stâncă pe o lungime de aproximativ 4 km, Prăpăstiile Zărneștilor se remarcă printr-un aspect monumental datorat pereților verticali sau chiar aplecați peste albie, cu înălțimi ce depășesc în unele locuri 200 m. În această zonă, temperatura scade cu câteva grade deoarece soarele pătrunde destul de greu în chei, doar câteva ore pe zi, fapt ce oferă prilej de relaxare și odihnă în răcoarea oferită de chei, pe timp de vară. Accesul în defileu se face din localitățile Zărnești și Peștera. În apropierea cheilor se află situată cabana Curmătura, importantă bază de plecare în turele din Piatra Craiului. Cei care ajung aici vor fi impresionați de atracțiile turistice ale defileului: peșterile (Peștera Mare din Prăpăstii, Peștera Mică din Prăpăstii), precum și cele câteva izbucuri, din care Fântâna lui Botorog și Fântânile Domnilor. Pereții ce mărginesc valea au o înălțime ce variază între 100 și 200 m. Traseul prin Prăpăstiile Zărneștilor impresionează prin spectaculozitatea pereților de stâncă în care au fost amenajate numeroase trasee alpine. Priveliștea poate fi admirată de la depărtare, din localitățile Zărnești și Peștera. Parcurgând cheile se ajunge la locul numit „La Table”, unul dintre punctele de urcare pe creasta Pietrei Craiului. Căi de acces: • prin DN 73A până în Zărnești și de aici DJ 112G, până la Fântâna lui Botorog, după care la 100 m drumul se bifurcă, unul înainte către chei, iar celălalt către satul Măgura. *Durată parcurs: 1 oră pe sens, dificultate- ușor Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Găurile de la Zăplaz sunt considerate porți către o altă dimensiune. Spărturile în stâncă pot fi întâlnite, urcând de la Refugiul Spirlea pe traseul La Lanțuri din Piatra Craiului. Munții de cochilii pietrificate, care datează de pe vremea dinozaurilor s-au transformat în timp în găurile aflate în prezent la Zăplaz. Decupând parcă cerul, găurile de la Zăplaz înseamnă, de fapt, „gard de scânduri”, fiind asemănate deseori cu opera lui Gaudi. Pe lângă forma și măreția găurilor din munte, pentru care oamenii de știință nu au o explicație clară, ferestrele săpate în calcar sunt considerate posibile porți spre o altă dimensiune. Apa, vântul, anii au lucrat din greu la bolți, coloane, arcade, galerii, pentru a crea fenomenele de astăzi. Găurile de la Zăplaz este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Piatra Craiului, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Rezervaţie paleontologică, situată la Întorsura Buzăului în apropierea comunei Purcăreni, reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost închisă şi declarată monument al naturii. Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metri cubi, în care s-a identificat o bogată asociaţie de corali, branhiopode şi crustacei. Cercetările geologice şi paleontologice au scos în evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Munții Piatra Mare fac parte din Carpații de Curbură și au o altitudine maximă de 1.844 m (vârful Piatra Mare). Atracțiile principale le reprezintă Canionul 7 Scări, Tiroliana, Cascada Tamina, vârful Piatra Mare și cabana Piatra Mare. Cabana, situată la altitudinea de 1.628 m, este deschisă non-stop și în ea există posibilitatea de cazare peste noapte. Traseele din masivul Piatra Mare au ca punct de plecare Dâmbu Morii (pentru Canionul 7 Scări, Tiroliană, cabana Piatra Mare și vârful Piatra Mare), Timișul de Sus (pentru cascada Tamina), Predeal (pentru vârful Piatra Mare și cascada Tamina) și Săcele (muntele Bunloc – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare și Valea Gârcinului – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare). Surse foto-video: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor, Postăvarul formează Munții Bârsei alături de Piatra Mare. Altitudinea maximă este dată de Vârful Postăvaru, 1.799 m, vârf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare. Importanța masivului este dată atât de habitatele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase, sau speciile de floră și faună protejate, cât și de turismul de iarnă practicat în Poiana Brașov. Vegetaţia este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, fiind alcătuită din păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine, de pajişte sau de stâncărie. Fauna este foarte bine reprezentată, fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană: cerb, căprior, capră neagră, urs brun, lup, mistreţ, vulpe, râs, pisică sălbatică, jder etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, acvila de munte, acvila ţipătoare mică, corbul, piţigoiul moţat, ciocănitoarea neagră. Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii, vara fiind frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti. Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din zonele adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Peștera Râșnoavei este situată în Munții Postăvarul, aproape de localitatea Râșnov, județul Brașov. Cavitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 390 m și este frumos decorată cu concrețiuni. În sezonul ploios nu este accesibilă, existând pericolul inundației. Cei care se încumetă să exploreze această peșteră au nevoie de un minim de echipament: îmbrăcăminte impermeabilă, bocanci sau cizme, lanternă și un ghiozdan cât mai micuț cu provizii pentru a economisi spațiu. Se poate ajunge la Peștera Râșnoavei pe traseul montan cu plecare din Râșnov, pe traseu marcat, Valea Cărbunarii, până la Peștera Râșnoavei (aprox. 1 oră). Un alt traseu montan cu plecare din Râșnov, este către Valea Cetății (spre Bisericuța Păgânilor - o stâncă ce poartă această denumire), care se întâlnește cu traseul de pe Valea Cărbunarii în platoul mare, apoi spre Peștera Râșnovei (aprox. 3 ore).

Din vârful Postăvarului (1.799 m) către vest-sud-vest coboară o creastă din stâncă albă, calcaroasă, a cărei imagine este familiară localnicilor. Creasta sfârșește abrupt în Cheile Râșnoavei (Râșnovului) și apare pe harta turistică sub numele de Muchia Cheii. În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei - malul drept - s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnoavei au apărut și alte trasee care pot fi cu ușurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă. Cheile Râşnoavei este zona ideală pentru a practica apinismul, călăria, bungee jumping-ul sau pentru plimbări și picnic-uri în mijlocul naturii. Din chei până la cabana Poiana Secuilor, până la cabana Trei Brazi, până în Poiana Brașov sunt 3 trasee: unul prin Râpa Dracului, care este foarte frumos și mai scurt, al doilea prin Valea Lungă, și al treilea prin Groapa de Aur. Pe stânci sunt trasee amenajate pentru alpiniști, se poate sări cu coarda elastică, se poate da cu tiroliana sau se poate escalada - chiar dacă nu ai experiență.

Puternica biserică – cetate de la Homorod a fost construită în a doua jumătate a secolului al XIII-lea. O primă refacere s-a realizat în cursul primei jumătăți a secolului al XIV-lea, când vopseaua s-a amplificat și a fost acoperită cu fresce de bună calitate. Apoi, cel târziu de la sfârșitul secolului al XV-lea, biserica romanică a fost fortificată. Deasupra vechiului altar a fost ridicat un turn, iar in jurul bisericii s-au ridicat și două curtine, una cu turnuri și o alta simplă. Cele șapte nivele ale turnului ating 27,70 metri înălțime, al optulea nivel formând un coridor de apărare cu balustrada de lemn unde sunt amplasate astăzi cele trei clopote ale bisericii. Prin monumentalul turn-donjon, ridicat din blocuri de piatră deasupra corului se făcea la acel moment apararea bisericii din Homorod. Arcul triumfal romanic care susține greutatea peretelui vestic al turnului a fost umplut cu piatra pentru a se evita surparea; astfel corul s-a desparțit de sală, devenit impracticabil ca încăpere de cult. Sursa