Muntele Bunloc

Perșani Mountains belong to the Eastern Carpathians and cover an area of one tousand square kilometers. They are separated from Făgăraș and Piatra Craiului Mountains by the Șinca and Bârsa Valleys. In the north, they are prolonged indiscernibly into Harghita Mountains. Its peaks reach heights of medium size, around 800-1000 m. Măgura Codlei peak (1292 m) and Vârful Ceții (1104) are the highest summits. Geographically, they are divided in three major groups. The Southern Perșani, are located between the Șinca and Bârsa valleys on the south, and Vlădeni Depression on the north. The highest summits in the Southern Perșani are Hoapecu (980 m), Ciuta (975 m), Cetățuiei (975 m), Frăsinet (935 m), and Stimbavului (922 m). The Central Perșani represents the true grandeur of these mountains. They are bordered on the south by Vlădeni Depression and on the north by the valley of Olt river. Its eastern sector displays higher summits (Cetății-1104 m, Horezu- 1055 m, Coasta Țiganului -1034 m) and thicker woods, while on the western sector, which has a lower altitude, one encounters a more fragmented scenery. The Northern Perșani (named also Dugăului Mountains, after the main summit) have lower altitudes. Here one finds the summits Părăul Fântânii (847 m), Chingii (815 m), Tipia Racoșului (820 m), Ascuns (988 m), Merca (1002 m), and Dugău (1011 m). The basaltic columns represent one of the most remarkable attractions of these mountains. Those from Racoș, covering a much broader area (1,05 ha) in the vicinity of the railway station, on the right bank of Olt river, are the result of a quarry opened only in the twentieth century. The western part is a protected area as natural monument. The polyhedral shapes can reach heights of twelve meters. The more amorphous basaltic deposits from Hoghiz are currently quarried. The surroundings of Racoș are the richest in geological vestiges, with small animals petrified in the ancient layers. Carhaga fossiliferous area , measuring cca 1,60 ha, is located in Racoș village, between the Carhaga and Chioveș brooks. Geological sediments of grey and pinkish colours, with limestone streaks have captured within them a variety of cephalopods. The exceptional shapes and colors of the stones are blending with the colors of the lake. Although the extension of mud volcanoes from Homorod does not belong to the mountains, they appeared in the geological past of the area. Sources of salted water were recorded at Rupea (some of them were in olden times collected), Homorod (presenting a sulphurous concentration), Mercheașa, and with a higher concentration at the wells from Dacia and Racoșu de Sus. Some sparkling water wells with low discharge exist on the territory of Homorod. The limestone areas in the north-west of Perșani Mountains are covered with downy oak, manna, cornel tree, wild rose, white violet, blueweed, etc. There grow several protected plants as well (Dianthus spiculifolius, the azure flowers of liverleaf, the Carpathian bellflower, and a rare species of blackberry bush). The good quality of pastures and the adequate climate have provided for a long time very good conditions for the horse stud (Nonius race) from Homorod, which was specialized in the production of breeding stallions for the army. The berries and mushrooms are frequently found. Text and photo source: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Located in the southeast of Brasov County, at the foot of Ciucas Mountain, this area is home to an important number of alder, as its name implies. In addition to the alder that grows in association with the ash, we will be surprised to also find a number of no fewer than 3,000 other plant species, among which we mention: mountain bulb, mountain hog, pine, autumn crocus.Three species of amphibians are found at the site: the yellow stomach bud, the triton with crest, and the salamander. Among the mammals present in the area the wild cat and the marten should be mentioned .Both the Purkareni fossil site and the alders of Târlung are part of the Natura 2000 Ciucaş site.

Carved into spectacular rock walls over a length of approximately 2 km, the Gorges of Zărneştilor is characterized by a monumental due to vertical walls or even bend over whites, with heights exceeding 200 m in some places. In this area, the temperature drops a few degrees because the sun hardly ever penetrates the gorges, only a few hours per day, which provides opportunity to relax and rest in the cool weather offered the gorges in the summer. The access is from the town Zărnești and Peștera. The cabin Curmătura is located near the gorge, an important starting point shifts to Piatra Craiului Massif. Those who come here will be impressed by the sights of the Cave (The Great Cave chasms, The Small Cave chasms) and several springs, like the Fountain of Botorog and the Gentlemen Fountain. The walls bordering the valley have a height ranging between 100 and 200 meters. The route through the Gorges of Zărneşti impresses with its spectacular rock walls where there were built numerous alpine routes. The view can be admired from afar, from Zărnești and Peștera. Covering the gorges you reach the place called "La Table" one of climbing spots on the Piatra Craiului peak. Accessibility: • National Road (DN) 73A to Zărnești and here County Road (DJ) 112G, to the Fountain of Botorog, then after 100 meters the road splits, one before the gorges and the other to the village of Măgura. Text source: https://www.visitzarnesti.ro/

The Holes in Zăplaz are considered gateways to another dimension. The ruptures in the rock may be encountered coming up from the Spirlea Refugeto “La Lanțuri” trail in The Piatra Craiului Massif. The Mountains of petrified shells dating back to the dinosaurs’ times turned into the holes that are currently at Zăplaz. Cutting the sky, the Holes in Zăplaz means, actually, "fence boards" and are often likened to the work of Gaudi. Apart from and grandeur of the mountain holes, which scientists have no clear explanation, the windows carved into limestone are considered possible portal to another dimension. The water, the wind, the years have worked hard on arches, columns, galleries, to create the phenomena displayed today. The holes at Zăplaz is one of the most important sights of Piatra Craiului Massif, an objective which should not be missed it if you are nearby. Text source: https://www.visitzarnesti.ro/

Rezervaţie paleontologică, situată la Întorsura Buzăului în apropierea comunei Purcăreni, reprezintă o veche carieră de calcare albe ce a fost închisă şi declarată monument al naturii. Zona ocrotită reprezintă un bloc masiv de calcare cu un volum de 200 de metri cubi, în care s-a identificat o bogată asociaţie de corali, branhiopode şi crustacei. Cercetările geologice şi paleontologice au scos în evidenţă faptul că aceste calcare formează un mic masiv de o mare importanţă pentru trecutul ţării noastre. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Munții Piatra Mare fac parte din Carpații de Curbură și au o altitudine maximă de 1.844 m (vârful Piatra Mare). Atracțiile principale le reprezintă Canionul 7 Scări, Tiroliana, Cascada Tamina, vârful Piatra Mare și cabana Piatra Mare. Cabana, situată la altitudinea de 1.628 m, este deschisă non-stop și în ea există posibilitatea de cazare peste noapte. Traseele din masivul Piatra Mare au ca punct de plecare Dâmbu Morii (pentru Canionul 7 Scări, Tiroliană, cabana Piatra Mare și vârful Piatra Mare), Timișul de Sus (pentru cascada Tamina), Predeal (pentru vârful Piatra Mare și cascada Tamina) și Săcele (muntele Bunloc – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare și Valea Gârcinului – cabana Piatra Mare – vârful Piatra Mare). Surse foto-video: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană

Parte din Carpații de Curbură din grupa Orientalilor, Postăvarul formează Munții Bârsei alături de Piatra Mare. Altitudinea maximă este dată de Vârful Postăvaru, 1.799 m, vârf care mai este cunoscut şi sub denumirea de Cristianul Mare. Importanța masivului este dată atât de habitatele formate din păduri de făgete și rășinoase valoroase, sau speciile de floră și faună protejate, cât și de turismul de iarnă practicat în Poiana Brașov. Vegetaţia este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, fiind alcătuită din păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, tufărişuri de arbuşti şi ierburi alpine, de pajişte sau de stâncărie. Fauna este foarte bine reprezentată, fiind alcătuită din mai toate speciile importante din zona montană: cerb, căprior, capră neagră, urs brun, lup, mistreţ, vulpe, râs, pisică sălbatică, jder etc. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, acvila de munte, acvila ţipătoare mică, corbul, piţigoiul moţat, ciocănitoarea neagră. Masivul Postăvaru este o staţiune montană importantă pentru ski pe timpul iernii, vara fiind frecventată atât de turişti ce străbat potecile montane, cât şi de biciclişti. Accesul se face pe diferite trasee montane atât din Braşov şi Poiana Braşov, cât şi din zonele adiacente: Râşnov, Predeal, Timişul de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Peștera Râșnoavei este situată în Munții Postăvarul, aproape de localitatea Râșnov, județul Brașov. Cavitatea se întinde pe o lungime de aproximativ 390 m și este frumos decorată cu concrețiuni. În sezonul ploios nu este accesibilă, existând pericolul inundației. Cei care se încumetă să exploreze această peșteră au nevoie de un minim de echipament: îmbrăcăminte impermeabilă, bocanci sau cizme, lanternă și un ghiozdan cât mai micuț cu provizii pentru a economisi spațiu. Se poate ajunge la Peștera Râșnoavei pe traseul montan cu plecare din Râșnov, pe traseu marcat, Valea Cărbunarii, până la Peștera Râșnoavei (aprox. 1 oră). Un alt traseu montan cu plecare din Râșnov, este către Valea Cetății (spre Bisericuța Păgânilor - o stâncă ce poartă această denumire), care se întâlnește cu traseul de pe Valea Cărbunarii în platoul mare, apoi spre Peștera Râșnovei (aprox. 3 ore).

Din vârful Postăvarului (1.799 m) către vest-sud-vest coboară o creastă din stâncă albă, calcaroasă, a cărei imagine este familiară localnicilor. Creasta sfârșește abrupt în Cheile Râșnoavei (Râșnovului) și apare pe harta turistică sub numele de Muchia Cheii. În impresionantul perete din Cheile Râșnoavei - malul drept - s-au stabilit mai multe trasee alpine, dintre care cele mai cunoscute sunt Santinela Cheilor și Surplombele de Aur. Alături de aceste trasee, în Cheile Râșnoavei au apărut și alte trasee care pot fi cu ușurință reperate, fiind marcate foarte vizibil cu vopsea, aplicată pe stâncă. Cheile Râşnoavei este zona ideală pentru a practica apinismul, călăria, bungee jumping-ul sau pentru plimbări și picnic-uri în mijlocul naturii. Din chei până la cabana Poiana Secuilor, până la cabana Trei Brazi, până în Poiana Brașov sunt 3 trasee: unul prin Râpa Dracului, care este foarte frumos și mai scurt, al doilea prin Valea Lungă, și al treilea prin Groapa de Aur. Pe stânci sunt trasee amenajate pentru alpiniști, se poate sări cu coarda elastică, se poate da cu tiroliana sau se poate escalada - chiar dacă nu ai experiență.