Vârful Măgura Codlei

În interiorul creierei s-a format Lacul de Smarald, denumire provenită de la culoarea apei. Se spune că ar avea o adâncime de 10 metri. Lacul de Smarald s-a format în urma topirii zăpezilor și a precipitațiilor. În apropiere se află și vulcanul stins, într-o zonă cu o vegetație mai săracă, roșiatică. În trecut, pe aceste locuri se exploata zgura vulcanică. Chiar dacă nu este apă, fauna continuă să existe și să reziste mediului. Geologii spun că locul este asemănător cu cel de la vulcanul Etna, unde se găsesc aceleași tipuri de roci și culori. Specialiștii au descoperit aici tipuri de zgură, precum cenușă, bombe vulcanice, piatra ponce, bazalturi, lave întărite, și multe altele.

Rezervaţia  „Valea Zimbrilor” a luat fiinţă în noiembrie 2008, la Vama Buzăului, ca parte a unui proiect de dezvoltare turistică a zonei, la care au participat primăriile Prejmer şi Vama Buzăului, Consiliul Judeţean Braşov şi Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov.  Cu o suprafaţă de 10 hectare de păşune şi autorități ce doresc accesarea fondurilor europene pentru lărgirea împrejmuirii cu încă 80 de hectare de pădure, alocate în acest sens de comuna Prejmer, Rezervatia "Valea Zimbrilor" este a patra din România. Planul celor care o administrează este ca în viitor să lase zimbrii în libertate, animalele urmând a fi incluse într-un program de repopulare a Munţilor Carpaţi. Rezervaţia  în prezent  numara 14 exemplare de zimbri, Cerbi și căprioare împart același areal cu legendarul animal, protejat în toată Europa şi care, în condiţii optime, poate ajunge să cântărească şi 900 kilograme. Primul zimbru născut în rezervaţia de la Vama Buzăului se numeşte Genţiana. În rezervaţie nu se poate intra cu maşina sau bicicleta, pentru a asigura atât mediul natural al animalelor, cu cât mai puţini factori agresivi externi, cât şi liniştea specifică zonei. Vizitatorii şi turiştii pasionaţi de recreere pot profita de bănci şi foişoare la umbră, iar cei mici de leagăne. Programul de vizitare al rezervaţiei este de la 9:00 la 20:00 în fiecare zi a săptămânii, de luni-duminica. Pe lângă zimbri în rezervație vei întâlni aici o familie de cerbi, o familie de reni, păuni, mufloni.  cerbi lopatari. Familia mufloni lor sa mărit cu un nou membru un puiuț alb  Începând cu data de 01.05. 2025 prețul uni bilet de acces în rezervatie costa:   30lei adulți și 20 lei copiii Pe lângă toate acestea.  În centru de informare turistica mai avem  expoziție de animale sălbatice impaiate  și magazin de suveniruri. Apoi pot lua masa la punctele Gastronomice aflate în comuna noastră.  *Sursă text și foto:

Peştera Liliecilor, sau Peştera cu lilieci este situată în spaţiul administrativ al satului Peştera, din comuna Moeciu, la 5 km de comuna Moeciu, pe versantul estic al dealului Bisericii, în partea de nord-vest a platformei Branului şi la o altitudine de 950 m. Peştera s-a format ca urmare a fenomenului de eroziune a muntelui calcaros de către unul din afluenţii pârâului Văii cu Cale, care astăzi este un pârâu temporar. Numele peşterii provine din existenţa în peşteră a unei numeroase colonii de lilieci. Cunoscută şi sub numele de Peştera Mare din satul Peştera sau Peştera Bădichii, peştera a fost semnalată cu multe secole în urmă, dar a fost explorată şi studiată abia la sfârşitul secolului trecut, de către speologul Iuliu Czaran, care a şi realizat primul marcaj spre peştera Liliecilor. Peştera Liliecilor este o peşteră uşor de vizitat, are o lungime de 370 m, din care 109 m de galerie activă şi o denivelare de 10 m. Accesul în peşteră se face printr-un culoar îngust, după care se ajunge într-o grotă, nu foarte mare, cu podea ascendentă. De aici mai porneşte o galerie, spre nord, care are o lungime de 15 m şi care se termină cu un horn. Peştera este o peşteră caldă, cu umiditate moderată şi este presărată cu multe formaţiuni calcaroase, cu "lacrimi ale pământului" şi cu camere care au tavan cu colorit diferit. Prin peşteră curge un pârâiaş plin de mâl. Deşi nu este necesar un echipament special, o lanternă fiind suficientă, este bine să aveţi un echipament de protecţie, pentru a evita murdărirea cu argilă şi guano (excremente ale liliecilor, justificate de existenţa în peşteră a numeroşi lilieci solitari sau grupaţi în colonii). Sursă text și foto: http://www.visitbran.com/

A fost amenajat în anul 1904 prin eforturile Asociației pentru Înfrumusețarea Codlei.  Bazinul este alimentat de un izvor al ,,Goldbach-ului’’- Pârâul de Aur - a cărui apă are temperatura de 18°C pe toată perioada anului.  În anul 1905 a fost amenajat Hanul din padure, în prezent funcționând ca terasă de vară.  În perioada 1932-1936, prin muncă voluntară, bazinul a fost mărit la 50 m lungime și 15 m lațime.  Zona mai cuprinde și două lacuri, care se întind pe un perimetru de 7 ha, ce adăpostesc un conținut bogat în pește și reprezintă un mijloc de relaxare și recreere. 

A fost ridicată de către Cavalerii Teutoni și coloniștii germani în perioada 1211-1225, pe vârful unui deal (980 m), pe muntele Măgura Codlei. Cetatea a avut rol de refugiu și supraveghere a drumului comercial care lega Țara Bârsei de Provincia Sibiului, așa numitul „drum al Sașilor”. Cetatea a rezistat până în anul 1345, când a fost distrusă probabil prin incendiere în timpul invaziei tătarilor și nu a mai fost reconstruită niciodată. Macheta Cetății Negre este expusă în Muzeul Tradițiilor Codlene.

Este situată la poalele muntelui Măgura Codlea și adăpostește în luna iunie a fiecărui an „Sărbătoarea Tradițională Kronenfest”. Odinioară organizată a doua zi de Rusalii, sărbătoarea reprezenta încheierea anului școlar (Serbarea Coroniței). Astăzi a devenit o tradiție pentru întreaga comunitate codleană. Aici au loc concerte de fanfară, recitaluri de muzică ușoară și populară, dansuri, dar și obiceiuri vechi cum ar fi: marșul copiilor prin melc, unic în Transilvania, numit si ,„Cercul Minunilor”’ amenajat în 1899; ecaladarea stâlpului încoronat, înalt de 15 m. Aceste obiceiuri se păstrează și azi ca o punte între trecut și prezent.

Este cel mai mare parc al orașului, o oază de liniște și aer curat, unde te poți plimba într-un cadru peisagistic deosebit. Din aleea principală se poate observa unul dintre cele mai vechi restaurante din Codlea din perioada 1927 - restaurantul Eden.

Școala românească nouă de stat a fost ridicată în anul 1928 când s-a pus prima piatra de temelie și s-a turnat fundația, aceasta fiind recepționată în data de 9 ianuarie 1933. Proiectul a fost propus de către Ioan Pascu, ajuns director în anul 1921. Demersurile sale și girul ministrului Cultelor și Învățământului, dar și al codlenilor, au dus la îndeplinirea planului său. Astfel, că în anul 1934, școala a fost inaugurată în mod oficial. Noua și frumoasa construcție din parcul denumit atunci Parcul Regele Carol I (în prezent Parcul cu Soare), dăinuiește ca un simbol peste timp.

Biserica Ortodoxă Română Codlea, cu hramul „Înălțarea Domnului”, este prima biserică ortodoxă din Codlea și a fost construită în anul 1783. Până la zidirea acesteia, credincioșii se adunau într-o capelă. Ei aveau și cimitir, după cum atestă o cruce ce datează din anul 1726 și care acum se află așezată în curtea bisericii, în fața teiului, care a fost sădit în anul 1783.