Poveștile artiștilor plastici din Brașov

Brașovul este un oraș al artelor. Mulțimea de expoziții de artă, meșteșuguri, reînvierea tradițiilor, a șezătorilor, inițiative ca hub-uri creative, galerii de artă în care tinerii artiști plastici pot expune, se pot întâlni și pot lucra într-un spațiu comun, toate acestea se întâmplă în ultimii ani.

Mereu în căutare de frumos, Gabriela Bularca a stat de vorbă cu câțiva artiști plastici din Brașov, reușind în interviurile sale să le descopere povestea de viață, dar și parcursul lor creativ.

Vă invităm să le descoperiți poveștile și să vă lăsați inspirați.

Asociatia Creatorilor de Artă Tradițională și Contemporană Brașov promovează valorile meșterilor, meșteșugarilor și artizanilor brașoveni.

Mulțumiri speciale newsbv.ro, pentru acceptul de a promova aceste interviuri pe platforma Brasov tourism. 

Ce pot eu să vă spun, este că Ana-Maria este mult mai mult, este un spiriduș vesel, care aduce multă culoare mereu cu ea, cu o voce caldă care te îmbie să începi să creezi. Este creator de visare și de relaxare în domeniul artelor. Oferă cu inima deschisă o lume tuturor celor care aleg să îi urmărească filmările și transmisiile live de pe pagina de facebook.

Vă invit să cunoașteți mai bine spiridușul din spatele acestor proiecte colorate.

„Când am văzut cât de bucuroși sunt oamenii când primesc ceva realizat special pentru ei, am realizat că asta vreau să fac, să le văd sclipirile din ochi când primesc un cadou realizat de mine pentru ei, special pentru ei.

Atunci am zis asta este momentul, este o bucurie și doresc să mă încarc cu astfel de bucurii mai târziu. Ulterior am înființat și formă legală am urmat demersurile și din 2013 am pornit la drum în mod serios.” Ana-Maria Gălețeanu

Brașovul este un oraș al artelor, chiar dacă istoria ultimului secol a fost recunoscut ca un oraș industrial. Mulțimea de expoziții de artă, meșteșuguri, reînvierea tradițiilor, a șezătorilor, inițiative ca hub-uri creative, galerii de artă în care tinerii artiști plastici pot expune, se pot întâlni și pot lucra într-un spațiu comun, toate acestea se întâmplă în ultimii ani, astfel Brașovul a ajuns un oraș al artelor.

Într-o zi de duminică, toamna, într-un spațiu în care nu te prea gândești să întâlnești o expoziție de artă, am pătruns într-o lume a tinerilor talentați. Aici am întâlnit-o pentru prima dată pe Diana. Mi-a atras atenția prin bucuria cu care se află acolo, prin exuberanța cu care prezenta lucrările expuse în expoziție.

„De mică am găsit inspirație în broderiile realizate de bunica mea. Îmi amintesc și acum fiecare detaliu al cusăturilor din motivele florale create de ea. Cred că s-a transmis ceva din acea pasiune și acum, pentru mine, a îmbrăcat o altă formă.

Se spune că ochii sunt oglinzi ale sufletului; pentru mine ochii sunt oglinzi ale Universului și amintirea că dincolo de ceea ce vedem e un tot care există în fiecare dintre noi și nu cunoaște limitări de timp și spațiu.” Diana Cristea

Picturile Iuliei Șchiopu le-am văzut pentru prima oară cu 6 ani în urmă, păpuși mirate, cu stele în mâini, cu acea alură inconfundabilă, un gen de artă în care recunoști imediat artistul. Era un târg de decembrie, cu obiecte artizanale, picturi și creații realizate de artiștii brașoveni. Nu îmi puteam desprinde privirea din colțul unde expusese, modestă, retrasă. O modestie caldă. Priveam picturile cu grijă, având parcă acea teamă că dacă le privesc mult se vor sparge. Aveam sentimentul că nu vrea să ia prea mult din aerul care o înconjura.

„Niciodată nu se termină căutările, nevoia de a fi mai bun, spun de cum te vezi tu pe tine; eu sunt foarte critică, necruțătoare cu mine, cei apropiați ştiu asta; probabil tocmai pentru că sunt autodidactă, neavând un profesor care să mă îndrume, corecteze, încerc să îmi țin simțurile în alertă şi să verific mereu dacă nisipurile de sub mine sunt mişcătoare.” Iulia Șchiopu

Împreună cu artista Flaminia Luca am povestit despre pasiunea pentru artă și nu numai, vă invit să cunoașteți unul dintre Artizanii Cetății.

Am rugat-o să se prezinte:

Pe lângă pictură mă ocup și de creat haine medievale, deoarece fac parte din grupul de reconstituire istorică Cavalerii Cetăților Bârsei, cu care îmi petrec marea majoritatea a timpului în special vara.”  Flaminia Luca

Imagini din cadrul Expoției „Distortion” de Flaminia Luca

Sunt oameni în preajma cărora simți liniște, simți bucuria momentului, cunoști benefiicile terapiei prin artă și îți recâștigi echilibrul interior. Enikő este un astfel de om. Terapia prin arta picturii pe mătase te conduce spre un echilibru și o cunoaștere interioară de care te bucuri cu sufletul deschis și care te determina să te redescoperi.

Sunt mulți ani de când am întâlnit-o și m-a ajutat să reconstruiesc în mine un echilibru pierdut. Vă invit să o cunoașteți pe Simon Enikő, un artist brașovean care transformă mătasea în artă prin culoare.

„Dorinţa dezvăluirii aspectelor profunde ale vieţii și găsirii echilibrului în viață mi-au îndreptat căutările către o cale frumoasă de autoexprimare a emoțiilor și trăirilor personale, descoperind atracția către pictura pe mătase și a mandalelor. Am deprins arta picturii pe mătase între 2010-2012, la Budapesta, apoi am deprins tehnica auto-descoperirii prin desenarea mandalelor personale și m-am specializat ca terapeut prin arte.
Mătasea fină, sensibilă, strălucitoare și culorile speciale dau viață emoțiilor și sentimentelor într-un mod delicat și creativ. În această artă se realizează armonia între mătase, care este legată de finețea și frumusețea sufletului nostru, între apă, care reprezintă fluidul emoțiilor noastre, și între culoare care transpune și materializează trăirile noastre.” Simon Enikő

Mereu mă întorc la șezători. Aceste întâlniri sunt o sursă inepuizabilă de oameni fantastici, fiecare cu pasiunea lui. Împletim fire, dar împletim și povești din trecut, istorie, artă, pictură, gastronomie. Mereu îmi amintesc de bunătățurile ce se aduc în șezători. Și, din când în când, las lucrul din mână și privesc în jur.

De ce am ales să scriu despre Carmen? Îmi pare inedită abordarea ei artistică, despre care vă povestesc puțin în introducere, urmând ca interviul să vă transpună în lumea art-jurnalelor. Vizitează muzee, galerii de artă, merge la evenimente culturale, șezători și reproduce în schițele ei nu operele de artă din spațiul vizitat, reproduce întreg spațiul! Pentru mine, recunosc, este ceva nou, nu știu să mai existe, cel puțin în Brașov, un artist cu o abordare asemănătoare.

Vă invit să cunoașteți un artist pentru care Brașovul a devenit casă, iar schițele ei cuprind o lume.

„Inserez în caietele de schițe din muzee și galerii și biletele de intrare,  scriu data, dacă au fost pliante le păstrez. Primul astfel de caiet l-am început după primul curs de la Facultatea de Arte Constanța, la Muzeul de Artă Buzău, în octombrie 2020 și l-am terminat tot cu acest muzeu, după examenul din vară de la același curs, iunie 2021.” Carmen-Fella Țanu

Am darul de a întâlni oameni deosebiți,  și cum multe activități s-au mutat în mediul online, căutările mele în oameni s-au mutat și ele în mediul online, îmi atrage atenția câte un mic detaliu, o fotografie deosebită, sau un comentariu care ascunde în spate o poveste.

Cu ceva timp în urmă, pe un grup, un comentariu sub forma unei fotografii mi-a atras atenția, conținea un detaliu înainte și după restaurare. Cum se spune, s-a aprins beculețul ,am urmărit cu mare atenție lucrările prezentate, și așa am cunoscut-o pe Iulia Livia Tsamuris Un artist grafician plin de culoare care are de vânzare un întreg portofoliu de ilustrații pe GroceryByTsamuris.

„Un șir de întâmplări care m-au condus spre destinul meu, de ilustrator. Muncă multă concretizată în studii de profil, multe întrebări și temeri pe care le-am depășit, colaborări cu edituri și instituții pe care le simțeam ca adevărate examene, workshopuri și expoziții personale și de grup unde am avut ocazia să interferez cu colegi de breaslă și publicul căruia ne adresăm, concursuri câștigate ce mi-au dat încredere să continui pe acest drum, lucrări de grafică și pictură achiziționate de persoane ce mi-au împărtășit din fericirea transpusă în imagini și m-au făcut să înțeleg că mă pot susține financiar din creația artistică. 
Astfel inspirată de textul scris, de întâmplări și povești, de natura reală sau imaginară aștern propriile gânduri în ilustrații menite să aducă un strop de bucurie. “ Iulia Livia Tsamuris

Cu drag revin la șezători, sursă de bucurie și de inspirație pentru mulți brașoveni. O oază de liniște și de pace într-o lume tot mai aglomerată și mai agitată, lumea în care trăim. Pe vremuri existau cronicari, acei oameni care notau toate evenimentele importante ale vremurilor trecute.

Trăim era digitalizărilor, totul este online, urcat pe site-uri, blogg-uri, pe diverse platforme digitale. Cronicarii au evoluat și ei. Astfel, cronicari ai sezătorilor am denumit fotografii. Neobosiți, mereu cu câte un aparat sau chiar două după ei, aparatură grea și voluminoasă, alergând de colo-colo pentru a surprinde o imagine, o întâmplare, un zâmbet, o mișcare a celor prezenți sau o emoție.

Vă prezint în continuare un cronicar neobosit, un fel de spiriduș, mereu cu aparatul de gât, mereu pozând ceva, un fotograf care și-a pus amprenta pe mai toate albumele foto create în șezători. În pandemie a avut ideea de a urca pe bloc și de a ține o șezătoare acolo, pentru că șezătorile se opriseră. Televiziunile naționale au dat această știre. Era pe toate posturile. Dar cronicarul nostru a rămas la fel, aceeași persoană modestă.

Numele ei este Viviana Costan Moiseanu, cronicarul șezătorilor urbane ale Brașovului.

„Să îți spun cum a început tot?

Tata a avut un Smena, îl mai furam din când în când. Aparat cu film alb negru, eu mi-am dorit o viață întreagă să imortalizez evenimente din viață. De la unele mi-au rămas doar fotografiile mentale și doamne ferește de o pierdere de memorie se duc și acelea.” Viviana Costan Moiseanu