Parc Aventura

Muzeul de Etnografie Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, ilustrând prin patrimoniul său valoros civilizaţia rurală din zonele etnografice: Ţara Bârsei, Ţara Oltului, Rupea, Valea Hârtibaciului. Expozițiile permanente Patrimoniul textil și Memoria fibrelor textile. De la împletitul manual la tricotajul mecanic sunt dedicate istoriei ţesăturilor din regiune, incluzând aspecte legate de mutaţiile ce au intervenit la nivelul materiilor prime, al tehnicilor de țesut și împletit, al coloranţilor, corelate cu evoluţia societăţii rurale şi urbane. Expoziţiile înfăţişează modul de trai și îmbrăcămintea tradiţională, dar şi noile curente ale modei de la începutul secolului al XX-lea în sud-estul Transilvaniei. Un punct de atracție este un război de țesut mecanic funcţional, tip Jacquard, de la începutul secolului al XX-lea. Program de vizitare: Program de iarnă:  Miercuri - Duminică 09:00-17:00 Program de vară:  Miercuri - Duminică 10:00-18:00

Muzeul de Artă Brașov a fost înfiinţat în anul 1949 ca secţie a Muzeului Regional. În 1950 s-a deschis la etajul Casei Sfatului prima expoziţie de artă plastică, iar din 1970 muzeul funcţionează în actuala locaţie. Muzeul de Artă Braşov s-a constituit ca instituţie de sine stătătoare la 1 iunie 1990, prin desprinderea Secției de Artă din Muzeul Judeţean Braşov. Patrimoniul muzeal cuprinde peste 4500 de bunuri culturale (pictură de şevalet, grafică, sculptură, artă decorativă, icoane, tapiserie, covoare orientale, etc.). Colecţia de pictură, grafică şi sculptură este reprezentativă pentru arta românească modernă şi contemporană şi pentru arta transilvăneană din secolele XVI-XX. Expoziţia permanentă (Galeria Națională) reunește picturi și sculpturi care ilustrează evoluția artei transilvănene între secolele XVIII-XIX, evoluția artei românești între secolele XIX-XX și cea a artei brașovene de la portretele patriciatului brașovean din secolul XVIII până la lucrări realizate în perioada postbelică. Muzeul de Artă Braşov a organizat în ultimii ani ample expoziţii având ca obiectiv valorificarea patrimoniului muzeal și promovarea patrimoniului artistic brașovean: • Colecţia de grafică • Arta germană din Transilvania în colecţia Muzeului de Artă Braşov • Maeştri ai picturii româneşti - patrimoniu inedit din colecţia Muzeului de Artă Braşov • Un secol de artă brașoveană. 1815-1918 • Artă și istorie în colecția Muzeului de Artă Brașov • Arta Brașoveană Interbelică • Arta sub comunism. Arta oficială a regimului comunist (1945-1989) • Arta Brașoveană Postbelică (1945-1989) Program de vizitare:  • Program de iarnă (1 octombrie - 31 martie):  • Marţi - Duminică, orele 09.00-17.00 (cu excepţia sărbătorilor legale)  • Program de vară (1 aprilie - 30 septembrie):  • Marţi - Duminică, orele 10.00-18.00 (cu excepţia sărbătorilor legale) 

Casa Sfatului, construită iniţial ca turn de veghe, a fost transformată în Primărie pe măsură ce oraşul s-a dezvoltat. În 23 decembrie 1420 s-a încheiat un acord între Adunarea Districtului Ţara Bârsei şi breasla blănarilor privind construirea ei. Din cauza invaziei turceşti din 1421, a distrugerii în mare parte a oraşului, precum şi a arestării magistratului oraşului, acest proiect a fost amânat. Următoarea menţiune despre Casa Sfatului din Braşov apare în 1503, clădirea fiind menţionată sub numele de „Praetorium”. Clădirea dominată de un turn înalt de 58 de metri (construit între 1525-1528), denumit „Turnul Trompeţilor” de unde se dădea alarma când oraşul era ameninţat de vreo primejdie, a fost restaurată în stil baroc în 1977.

Sinagoga Neologă din Brașov a fost construită între anii 1899-1901, după planurile arhitectului maghiar Lipót (Leopold) Baumhorn (1860-1932) și a fost inaugurată la 20 august 1901. Suprafața clădirii este de 657 m². Stilul de construcție al sinagogii este stilul maur, ea având planul unei bazilici cu trei nave. Sunt prezente elemente decorative gotice (rozete, ancadramentele ferestrelor și porților) și romanice. Sinagoga a fost renovată în anul 2001, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de existență. Ea este folosită și în prezent în scopuri rituale. Surse text și foto: https://ro.wikipedia.org/; https://ghidlocal.com/

Biserica Sfântul Nicolae, atestată documentar în anul 1292 și amintită de Bula papală de la 1399, a fost construită din piatră începând cu anul 1495, prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munţi (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ştefan). Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu (1882-1941), fost ministru de externe al României. Sursa foto: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-nicolae-scheii-brasovului-67902.html

Cartierul Șchei, unul din vechile cartiere ale Braşovului, prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, cultural și turistic. Fost cartier slavo-românesc al Brașovului vechi, această zonă a orașului, cu aspect mai mult rural, este constituită în special din case mici construite de-a lungul unor străzi înguste, cu grădini pe partea dinspre munți. Ansamblul urban Șchei a fost declarat monument istoric. Sursa foto: http://merg.in/brasov/de-povestit/reportaje/cartierul-schei-cel-mai-vechi-cartier-al-orasului-brasov-3679.html

Întinde brațele! Atât e lățimea uneia dintre cele mai înguste străzi din Europa: Strada Sforii. Da, măsoară între 1,11 și 1,35 m lățime și 83 m lungime și datează din secolul al XIII-lea, dar nu doar cifrele fac strada acesta printre cele mai „instagrammable” obiective din Brașov…. Fiind o uliță mică și îngustă folosită mai ales ca acces pentru pompieri în caz de incendiu, străduța rămânea destul de retrasă pentru țesut povești de iubire.  Localnicii povestesc că aici își dădeau întâlnire cuplurile a căror dragoste era interzisă. Suspinul și fericirea a sute de generații au transformat strada într-un loc fermecat: Îndrăgostiții care se vor săruta pe această stradă sunt destinați să rămâne împreună pe veci!

Poarta Ecaterinei este cea mai bine păstrată poartă de acces în oraş. A fost ridicată în 1559, fiind principala poartă de acces către oraş dinspre Șchei şi având rolul de „bastion de colţ”. Sursa foto: https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Ecaterinei_din_Bra%C8%99ov

Parc Aventura Drăguș dispune în acest moment de 5 trasee de dificultate progresivă și un panou de escaladă cu 2 fețe - 8 linii de escaladă, disponibil atât pentru copii, cât și pentru adulți, teren de minigolf, tir cu arcul, pușcă și pistol airsoft, dar și teren Paintball. O noutate o constituie traseul compus exclusiv din coborâri în tiroliană cu o lungime totală de 500 m. Acesta poate fi parcurs de orice turist indiferent de greutate sau vârstă deoarece nu necesită efort mare la utilizare. Fiecare traseu are o anumită treaptă de dificultate care este simbolizat de o culoare specifică, iar siguranța este mereu pe primul loc.