Delta din Carpați (Dumbrăvița - Rotbav - Măgura Codlei)

Microcanionul este săpat de pârâul Hoghiz care îşi are izvoarele în curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa, pe coasta vestică a Perşanilor. Aria protejată este formată din stânci bazaltice cu un relief aparte, versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi, ce se aseamănă cu văile canioanelor, însă la o scară mult mai mică. Peisajul este întregit şi de două cascade, precum şi de o peşteră de mici dimensiuni formată în versantul stâng. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Se află la marginea estică a Podișului Hârtibaciului, la cca 66 km de Brașov, în partea central-nordică a județului. Căi de acces: pe DN 13 Brașov-Sighișoara, până la km 66, în centrul orașului Rupea, de aici se poate urca pe un drum de acces după cca 500 m atingându-se altitudinea de 579 m. Suprafața ivirii de bazalt este de aproape 5 ha, dar împreună cu sedimentele ce acoperă bazaltele, zona tampon se ajunge la un areal de 9 ha. Stânca bazaltică de la Rupea - Punctul cel mai vestic de apariție a bazaltelor din Munții Perșani se găsește izolat în plină zonă de apariție a formațiunilor terțiare ale Bazinului Transilvaniei. Rezervația se află situată pe un relief colinar rezidual (stânca de bazalt), a cărui suprafață se suprapune în rest pe formațiunile sedimentare marginale ale Podișului Hârtibaciului. Bazaltele sunt compacte și nu au produse piroclastice. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Prezenţa vulcanilor noroioşi în Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcământ şi a depozitelor sedimentare, care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi. Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanaţii de noroi, care au clădit acești vulcani noroioși, un caz geologic extrem de rar. Au fost observați şase astfel de vulcani în perimetrul care constituie situl geologic protejat. Vulcanii Noroioși de la Homorod se manifestă diferit. Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care îi presează. Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3, acesta având o erupție chiar în infrastructura drumului. Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ, putând fi văzut bolborosind. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Peștera Comăna (sau Peștera din Poiana Mănăstirii) este arie naturală protejată de tip speologic. Peștera Comăna este situată în partea centrală a Munților Perșani, amonte de satul Comăna de Sus, județul Brașov. Căi de acces: DN 13, Brașov – Sighișoara, pe DJ 104 până în comuna Comăna de Jos, de aici pe DC 19 până în satul Comăna de Sus, iar de acolo pe drumul forestier ce însoțește pârâul Comăna. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce își adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de Muntele Peștera. Peștera cuprinde un sistem de galerii dispus pe trei nivele, având o dezvoltare pe cca 2.500 m și o denivelare de 70 m (-40): - Galeria Activă, dimensiuni reduse, tavane înnecate, cascade, urcând prin Hornul Mare se ajunge la Galeria Zânelor, bogat concreționat și în Galeria Emilia, unde se găsesc primele macrocristale de calcit (5 – 7 cm lungime); - Primul nivel fosil, duce la Sala Bradului, remarcabilă prin prezența unei stalagmite albe, imaculate, înaltă de 4,5 m, a scurgerilor parietale masive și a bazinelor cu cristale sub formă de brăduți. Acest nivel se termină în Sala Catedralei, în a cărei parte superioară s-au format coloane, stalagmite și gururi. Aici apar și primele helectite; - Al doilea nivel fosil, la care putem ajunge prin Sala Stafiei, sau prin Sala Uriașilor, îl constituie Galeria cu Excentrite (Galeria Comorilor), galerie cu lățimi de până la 14 m și înălțimi de 8 – 10 m, constituie partea cea mai bogat concreționară a peșterii. Aici se găsesc speleoteme, numeroase stilolite, cu lungimi până la 1,5 m, translucide și cristalictite (helictite, excentrite), cu diametrul cuprins între 0,5 – 10 mm, sub formă de mănunchiuri, compuse din cristale albe, foarte contorsionate, sau sub forma unor baghete lungi de până la 13 – 15 cm, care cresc într-un plan oblic deasupra orizontalei de 450. Tot aici apar cristale de aragonit, sub forma unor ace de 3 – 5 cm lungime, planșee suspendate, scurgeri parietale masive, coloane, stalactite și stalagmite, draperii, bazine cu coloane de calcit, etc. Conform Ordinului nr. 850/2003, rezervația Peștera Comăna a fost dată în custodie, clubului de speologie SILEX BRAȘOV (www.silex.go.ro). La această peșteră se ajunge greu, este închisă, iar parcurgea ei este foarte dificilă și plină de “capcane”, prezintă multe pasaje foarte înguste a căror trecere o poate face doar cei cu un fizic “mai subțire”, bine antrenați, cu echipament corespunzător și obligatoriu însoțiți de cel puțin unul din custozii peșterii – membru al Clubului speologic Silex Brașov. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Complexul Geologic Racoş reprezintă o arie geologică de importanţă naţională cu o suprafaţă de 95,2 ha şi care este integrată în Situl Natura2000 Dealurile Homoroadelor începând cu anul 2007. Astăzi aria protejată conservă manifestările vulcanice bazaltice cuaternare vizibile în cele trei cariere. Complexul Geologic Racoş cuprinde următoarele puncte de atracţie turistică: - Monumentul Naturii Coloanele de Bazalt de la Racoş (Cariera MTTC); - Lacul de Smarald (Cariera Brazi); - Vulcanul Stins (Cariera de scorie bazaltică Dealul Hegheş). Vizitarea acestora se face numai pe drumul marcat sau cu un ghid avizat de către custodele ariei. Tariful de vizitare este de 5 lei/adult şi 3 lei/elevi sau studenti

Localizată în apropiere de comuna Holbav, pe Dealul Ghirtalău, între Pârâul Crucii şi Pârâul Lupului, aria protejată desemnată în anul 2004, cuprinde fosta carieră de argilă Holbav. Succesiunea litologică de aproximativ 230 – 250 de metri lungime a rezervaţiei, reprezintă un sit geologic de cercetare ştiinţifică pentru facultăţile de specialitate în domeniile geologie, geografie, protecţia mediului, ecologie sau minerit. În vecinătatea rezervaţiei se află satul Holbav, unde se pot observa tradiţiile păstrate cu grijă de locuitorii zonei şi peisaje rupte parcă dintr-un basm. De la punctul numit La Cruce, aproape de vârful unui deal, se pot privi împrejurimile ce străjuiesc satul, dar și culmile Parcului național Piatra Craiului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Este rezervaţie floristică şi forestieră situată la 20 km nord-est de oraşul Braşov, în raza comunelor Hărman şi Prejmer, pe DN 11. Se află la altitudinea de 500 metri şi se întinde pe o suprafaţă de 300 ha. Pădurea de stejar, carpen și frasin de la Prejmer împreună cu mlaştinile din jur, bogate in izvoare, constituie o interesantă rezervaţie naturală cu numeroase specii rare ca: laleaua pestriţă, coacăzul negru, bulbocii de munte, curechiul de munte, clopoţei şi garoafa de munte.  Dintre păsările ocrotite amintim: vânturelul, şorecarul, corbul, striga şi huhurezul. Fauna este reprezentată de şopârle, vipere şi şerpi. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Mlaştina este o rezervație naturală de tip botanic, situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ al comunei Hărman. Aria protejată reprezintă o zonă umedă în apropierea văii Oltului, cu mlaștini și terase de luncă alcătuite din nisipuri, pietrișuri și argile, străbătută de câteva pâraie (Hușbor, Părăul de Sub Coastă, Valea Morilor), ale căror ape au creat condiții optime pentru mai multe specii rare. Zona adăpostește o mare varietate floristică, incluzând peste 150 de relicte glaciare, dintre care unele endemice pentru Țara Bârsei. Dintre speciile de flori care se remarcă amintim: armeria, bumburezul, laleaua pestriță, daria, gențiana mov, orhideea, otrățelul și roua cerului. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

Complexul Dealul Lempeș se încadrează în categoria rezervațiilor botanice. Acest complex constituie o componentă tipică a mediului natural original din Depresiunea Brașovului și are o valoare științifică de necontestat. Rezervația se găsește pe teritoriul administrativ al comunelor Hărman și Sânpetru, fiind amplasată pe Dealul Lempeș, cunoscut și sub numele de Dealul Cetății. Suprafața rezervației este de 274,5 ha. A fost înscrisă în lista zonelor naturale protejate, de interes național, sub numele Dealul Cetății - Lempeș. Condițiile climatice sunt cele specifice depresiunilor, cu ierni geroase (media lunii ianuarie sub - 5 gr. C) și veri călduroase (peste 23 gr. C), atenuate oarecum de altitudinea mai ridicată a dealului. Solurile predominante sunt cele brune-podzolite, mai groase în partea inferioară a versantului sudic și sud-estic. Vegetația reprezintă, prin asociațiile xerofile formate în postglaciar, acea componentă a mediului pentru care această arie a fost declarată rezervație naturală botanică. Arboretul este bine dezvoltat pe toți versanții și este format din păducel, salbă moale, salbă râioasă, sânger, corn, lemn câinesc, alun etc. Fauna este diversă, cuprinde și exemplare ocrotite de șorecar comun, acvilă pitică și cerb. Surse text și foto-video: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.youtube.com/Romania Montană