Castelul Bran

Castelul Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus – situat în sectorul apusean al satului Sâmbăta de Sus este o atracție turistică a localității, totodată fiind și un monument istoric valoros. Primul castel a fost construit în 1708 de Constantin Brâncoveanu, care s-a degradat în timp și a fost și s-a construit un nou castel de către Grigore Brâncoveanu, nepotul domnitorului în anul 1800. Istoric Moşia Sâmbăta de Sus intră în posesia marelui vornic Preda Brâncoveanu, bunicul lui Constantin Brâncoveanu, la 11 martie 1654, de la Susana Lorantfi, văduva principelui Gheorghe Rakoczi.  În anul 1708, Constantin Brâncoveanu construieşte aici un palat după modelul celor de la Potlogi şi Mogoşoaia, pentru a se putea retrage şi adăposti în caz de pericol turcesc. În perioada 1772-1802 moşia trece din stăpânirea familiei Brâncoveanu la negustorul Dumitru Marcu.  La sfîrşitul secolului al XVIII-lea, palatul este dărâmat de guvernatorul Transilvaniei, din motive de securitate militară, datorită apropierii de vechiul hotar către Ţara Românească. Din palat s-au păstrat doar pivniţele.  În secolul al XIX-lea Grigore Brâncoveanu ridică palatul actual, înglobând pivniţele vechiului palat. Urmaşii Brâncovenilor stăpânesc domeniul până în anul 1922, la reforma agrară. În perioada 1927-1944, palatul funcţionează drept casă de odihnă a scriitorilor. După război, timp de câteva decenii, este transformat în şcoală primară. DESCRIERE În prezent, ansamblul curţii brâncoveneşti de la Sâmbăta de Sus este alcătuit din palatul construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de Grigore Brâncoveanu, puternic modificat în perioada recentă, şi din poarta de piatră de acces în incintă, care păstrează piese bogat decorate ale ansamblului edificat de Constantin Brâncoveanu. În subsolul palatului se pot identifica vechile pivniţe brâncoveneşti: plan pătrat, alcătuit din patru încăperi acoperite cu calote pe pandantivi susţinute de arcuri care se întâlnesc într-un stâlp masiv central, ca la Mogoşoaia şi Potlogi.   Sursa

Amplasat acum la întretăierea a două străzi ale localităţii, castelul se remarcă prin ţinuta-i încă impunătoare, specifică arhitecturii Renaşterii târzii. Descrie o planimetrie dreptunghiulară, cu laturile lungi pe sud şi pe nord, la colţuri cu turnuri circulare. Intrarea a fost fixată la mijlocul laturii de sud, sub protecţia unui turn rectangular ce domină cu înălţimea sa tot complexul. Turnurile circulare din stânga şi dreapta intrării au fost dublate de bastioane cu aspect romboidal, cu un ax împins mult către exterior, acum mult mai joase decât celelalte componente. Interioarele mai păstrează urme ale vechilor decoraţii (console de bolţi, fragmente de la profilaturi din piatră şi stucaturi, ferestre din lemn cu trăsături renascentiste şi picturi al secco). Impresionantă este amenajarea coşului de bucătărie care ocupă întregul interior şi acoperiş al turnului rotund, de sud-vest. Sursă text și foto: http://www.rupeaturistica.ro/