Abruptul Bucșoiu - Mălăești - Gaura

Rezervația este localizată în județele Brașov și parțial în Covasna, pe teritoriile localităților: Dumbrăvița, Codlea, Holbav, Hălchiu, Feldioara, Măieruș, Belin, Hăghig. Este împărțită în trei zone distincte, și are o suprafață totală de peste 4.500 ha. Aria protejată a fost desemnată pentru protejarea speciilor de păsări sălbatice, în special a celor de interes comunitar (european), fiind una dintre cele mai importante zone de cuibărit şi popas din această parte a țării. În perioadele de migraţie, primăvara și toamna, populaţia totală a păsărilor acvatice de la Dumbrăvița depăşeşte 20.000 de exemplare, zona fiind una dintre cele mai importante zone umede din interiorul lanţului Carpatic.  Păsările de primă importanţă sunt speciile cuibăritoare precum: cormoranul mic, buhaiul de baltă, stârcul pitic, stârcul roşu, stârcul de noapte, stârcul galben, egreta mică, egreta mare, raţa roşie, eretele de stuf, cresteţul cenuşiu, cristelul de câmp, huhurezul mare, ciocănitoarea cu spate alb, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea neagră, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Dintre speciile care sunt doar în trecere prin rezervație, cele mai reprezentative, prezente anual în număr mare, sunt: barza neagră, bătăușul, fluierarul de mlaștină sau chirighița neagră. Pe lângă păsări, aria protejată mai adăpostește și alte specii de animale de interes comunitar, precum castorul și vidra.  Rezervația se remarcă și prin varietatea peisajului, ce trece de la zonele umede (heleştee piscicole, lacuri, ape curgătoare, mlaştini și stufăriş), la fâneţe, păşuni şi păduri. Principalele puncte de acces sunt localitățile Dumbrăvița, Rotbav și Codlea. Surse text și foto: https://www.facebook.com/Deltadincarpati/; http://romaniasalbatica.ro/

Rezervația, cunoscută şi sub denumirea de Colții Corbului Mare, este o arie naturală, situată în nord-vestul Masivului Postăvarul în partea sud-vestică a Braşovului, pe culmea Ştejerişul Mare. Rezervaţia este de o importanță botanică foarte mare și are o suprafață de 16,30 hectare. Aceasta reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură. În arealul ei, pe partea nordică, la altitudinea de 920 – 950 m, se află o formațiune geologică calcaroasă, numită Colții Corbului Mare. Această formațiune de culoare alb-cenușie este de vârstă jurasică și are la bază depozite importante de grohotișuri. Aria protejată adăpostește o mare varietate vegetală, bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din specii de fag, în asociere cu gorun. Tufărișurile sunt în special formate din alun, maceș, păducel, corn și soc. Sunt întâlnite și specii vegetale rare, dintre care amintim: flămânzica și piperul-lupului. Surse text și foto: http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Tâmpa se înalță la circa 400 m deasupra orașului Brașov. Rezervație naturală ce se întinde pe o suprafață de 150 ha, Tâmpa este și singura rezervație peisagistică din județul Brașov. Aici au fost descrise pentru prima dată două endemisme (specii care trăiesc numai într-un anumit teritoriu) românești: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) și obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe versantul nordic se întinde o pădure deosebită, formată din mai multe specii de valoare ornamentală și științifică, cum ar fi: fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic însorit și mai uscat, adăpostește ochiuri de stepă în care încercările de plantare cu arbori au dat greș în mare parte. De asemenea, Tâmpa adăpostește multe specii de păsări, mamifere și insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din țara noastră). Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/; https://www.metropolabrasov.ro/

Pasul Strunga se regăseşte în principala potecă turistică care face legătura dintre Valea Ialomiţei (Cabana Padina) şi Bran (Şimon). Peisajul pe care îl oferă acest loc este deosebit de frumos, de sus putând fi admirate creasta Craiului, culmile ce ne poartă din Bucegi către Leaota, ţinuturile Branului şi ale Braşovului. În apropiere de Șaua Strunga, sub muntele Strungile Mici, se află Locul Fosilifer Vama Strunga, o rezervaţie ştiinţifică situată la altitudine de 1.950 m, care protejează o succesiune de roci cu o grosime de 40-50 m. În aceste calcare se găseşte una dintre cele mai importante asociaţii de faună marină din Jurasicul Mediu din România, constituită din peste 150 de specii. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/