Bisericile rupestre de la Șinca Veche
Mănăstire
Telefon
Despre
Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche este un vechi lăcaș de cult situat în cotul format de Munții Făgăraș și Perșani, sub dealul Pleșu, la 45 de km de Brașov și 22 de km de Făgăraș. I se mai spune „Templul Ursitelor” sau „Mănăstirea săpată în piatră”, fiind consacrat ca spațiu de reculegere, de mister și legendă, de împlinire a dorințelor bune și chiar de manifestare a unor fenomene paranormale, după părerea unora.
Importante pentru ortodoxie, bisericile rupestre de la Șinca Veche sunt un simbol al monahismului românesc transilvănean și al implicării lui în lupta contra dominației străine austro-ungare și a prigoanei creștinilor. Pacea și bucuria spirituală au fost, adeseori, amenințate socio-politic: presiunile de catolicizare și calvinizare, uniația, distrugerile generalului Buccow, regimul totalitar comunist, forme de profanare. Este o luptă purtată împreună de istorie și religie, pentru câștigarea independenței românilor din Transilvania – ortodoxismul devine parte a identității de neam românesc și mod de păstrare a legăturilor cu românii din celelalte două principate.
Importante pentru ortodoxie, bisericile rupestre de la Șinca Veche sunt un simbol al monahismului românesc transilvănean și al implicării lui în lupta contra dominației străine austro-ungare și a prigoanei creștinilor. Pacea și bucuria spirituală au fost, adeseori, amenințate socio-politic: presiunile de catolicizare și calvinizare, uniația, distrugerile generalului Buccow, regimul totalitar comunist, forme de profanare. Este o luptă purtată împreună de istorie și religie, pentru câștigarea independenței românilor din Transilvania – ortodoxismul devine parte a identității de neam românesc și mod de păstrare a legăturilor cu românii din celelalte două principate.
În secolul al XVIII-lea, în zona satului Șinca Veche din Țara Făgărașului, existau 5 mănăstiri ortodoxe. Ascunse în pădure, cele două biserici rupestre protejează creștinii prigoniți și rezistă distrugerilor generalului Buccow. Arhitectura lor nu este însă o mărturie a unei istorii tumultuoase, ci a jertfei pentru creație și credință. Efortul cu care au fost dăluite în piatră este astăzi remarcat de specialiști. În România, numărul locașurilor de cult de acest fel este foarte mic. Există asemănări cu biserici construite în secolele 14-16 în Basarabi și Murfatlar (județul Constanța), Corbii de Piatră (județul Argeș), Voivodenii Mari, Viștea de Jos, Râmeț (județul Alba).
Peste veacuri, bisericile rupestre de la Șinca Veche continuă să mătrurisească jertfa, credința și spiritualitatea românească și păstrează același duh al liniștii, al păcii și al rugăciunii care i-a protejat și le-a dat putere creștinilor ortodocși din Transilvania.
„Așezământul monahal de pe Dealul Pleșu spune în chip tainic fiecărui suflet care vine să se închine cu evlavie ceva despre adâncimea unei jertfiri a întregii vieți lui Dumnezeu pe care unii creștini evlavioși au știut și au dorit să o aducă pe altarul neamului românesc.” (Monografia așezământului monahal de la Șinca Veche, 2019, Editura Foton, Brașov)
Programul Mănăstirii Rupestre:
Vara (aprilie-octombrie): 8-20
Iarna (noiembrie-martie): 9-18
Iarna (noiembrie-martie): 9-18