The Delta of the Carpathians (Dumbrăvita - Rotbav - Magura Codla)

Parc natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferă posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin. Întins pe o suprafaţă totală de 32.500 hectare, Parcul Natural Bucegi cuprinde Abruptul Bucşoiului, Valea Gaura şi Valea Mălăieşti, unde sunt protejate capra neagră, râsul, cocoşul de munte, dar şi specii floristice rare. Pe platoul Bucegilor se găsesc monumentele naturale Babele şi Sfinxul, iar Crucea Caraiman, Cascada Urlătoarea, Peștera Ialomiței, Gura Diham și Hornul Mălăiești sunt alte atracții turistice renumite. Foto: http://www.bucegipark.ro/

 The natural rock fortress of Pietra Craiului is unique among the mountains in our country. The specific landscape is characterized by a lonely ridge, which reaches a length of approximately 25 km and heights of over 2,000 meters. La Om peak (or Piscul Baciului) is the highest and measures 2,238 m. If we leisurely study the particularities of the massif, we will discover a great variety of relief shapes and sizes: rock corners, needles, pyramids, edges, towers, belts and chimneys. The large number of valleys, hollows, natural arches and alpine gaps complete the visual spectacle, along with particularly spectacular steeps. 1,170 plant species live here, almost 30% of the plants found in our country, of which 181 are protected. Among these species we mention only the most well-known ones: the carnation of Pietrei Craiului, the yew, the angelica, the blood of the strong, the yellow poppy, the linaria, the cornflower, the wild gladiolus, the bulbul and the mountain peony. Piatra Craiului harbors an impressive number of species of mountain orchids, 41 of the 58 existing in Romania. The climatic and geological conditions, the geomorphology and the structure of the flora and vegetation of Piatra Craiului have determined the preservation of a special diversity in the group of mammals. Of the approximately 100 species of mammals in the fauna of the entire country, over 40% live in Piatra Craiului. The sccess in the Piatra Craiului National Park is based on the visitor's ticket. Ticket purchase points: Text and photo-video sources: http://www.pcrai.ro/; http://romaniasalbatica.ro/ 

Masivul Leaota se învecinează în partea de nord-vest cu Parcul național Piatra Craiului, iar la est cu Parcul natural Bucegi, principalul rol al sitului fiind acela de coridor ecologic, asigurând migrarea speciilor între cele două mari arii protejate. Lupul și ursul sunt printre speciile ce beneficiază de acest rol al ariei naturale protejate. Habitatele identificate aici sunt: păduri de amestec fag-răşinoase, păduri de molid, păduri aluviale, tufărişuri subalpine, habitate de pajişti, printre care apar frecvent stâncării şi grohotişuri. Diversitatea vegetală este foarte mare, cu un număr de 810 specii, între care câteva specii protejate prin lege sunt: garofiţe de munte, floarea de colţ, bujorul de munte, tisa, zâmbrul etc. Diverse specii de mamifere şi păsări au fost identificate aici, unele dintre cele protejate prin lege fiind ursul brun, râsul, lupul, cocoşul de munte, uliul păsărar etc. Principalele activităţi turistice care pot fi întreprinse în Munţii Leaota sunt drumeţii, ciclism montan, schi de tură, fotografie şi observare faună. Perioada optimă pentru vizitare este primăvara în timpul înfloririi bujorului de munte și toamna când coloritul naturii devine variat. Fiind o arie protejată importantă pentru liniștea faunei, se recomandă accesul numai pe potecile marcate. Câteva trasee străbat Munții Leaota, accesul fiind posibil prin Podu Dâmboviței, Rucăr, Stoenești, Padina, Fundata și Moeciu de Sus. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Situl cuprinde în întregime Munţii Baraolt şi parţial Munţii Bodoc. Pădurile acoperă aproximativ 70% din suprafaţa sitului, iar relieful este caracteristic zonelor cu dealuri înalte. Toate pâraiele de pe teritoriul sitului sunt afluenţi ai Oltului. Aria protejată cuprinde păşuni şi fâneţe care alternează cu păduri seculare de foioase, predominant făgete, oferind un habitat ideal atât pentru păsările răpitoare, cât și pentru barza neagră. Populația de viespar și barză neagră din Munții Bodoc-Baraolt reprezintă 2% din efectivele la nivel național ale acestor două specii. Ale specii de importante ce se regăsesc aici sunt: cristelul de câmp, acvila țipătoare mică, huhurezul mare, ghionoaia sură, muscarul gulerat și muscarul mic. Oferta peisagistică a acestei rezervații este una variată, de la câmpurile întregi de ghiocei situate sub vârful Kőmöge și orhideele prezente în păduri, și până la rocile vulcanice întâlnite din loc în loc sau grotele antropogene care adăpostesc pe timpul iernii multe specii de lilieci. Se mai remarcă în această zonă și izvoarele de ape minerale. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Brașov, în comuna Beclean, în apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor, şi se întinde pe o suprafaţă de 42 hectare. Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european, constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun. Pădurea are o structură naturală bine păstrată, cu stejarul şi gorunul ca specii dominante, provenite din sămânţă care se regenerează natural. Unele exemplare au dimensiuni notabile până la 70 de cm în diametru şi înălţimi de până la 25 m. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Podișul Hârtibaciului este a doua arie protejată ca mărime din România, după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Este situat în centrul țării, în sudul Transilvaniei, și este delimitat la nord de râul Târnava Mare, iar în sud de râul Olt. Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat în care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național. Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt: cristelul de câmp, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocârlia de pădure, sfrânciocul roșiatic. În această zonă cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi în țară, Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante, atât ca suprafață, cât și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite. Acesta se întinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului, în perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu, pe latura nordică a Munților Făgăraș. Fiind amplasat atât în regiunea alpină, cât și în cea continentală, relieful dominant este cel de deal și de munte. Habitatele specifice sunt variate, cuprinzând pășuni și fânețe, păduri de foioase și de conifere, terenuri arabile, vii și livezi. La nivelul întregii regiuni, flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, iar diversitatea floristică este evidentă mai ales în fânețele umede (aprox. 450 de specii). Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan mondial, cum ar fi: acvila țipătoare mică, cristelul de câmp, foarte multe specii de ciocănitori, șoimul călător, cocoşul de munte, barza neagră etc. Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor în care păsările își construiesc cuibul, își cresc puii și se hrănesc. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Bogata Forest takes its name from the homonym creek flowing through it for ca. 10 km. The forest includes various, not only historical riches: geological, physical-geological, landscape, botanical, and forest-related features. The secular forest, turned into a reservation (of mix type – faunistic, floristic, geological), occupies the central part of Perşani Mountains (on the administrative territory of the villages of Apaţa, Hoghiz, and Măieruş) extending over 17 km, along the creek, and an area of 85 km2. Several woody plants (oak, durmast, beech, hornbeam, and spruce fir) grow together and created a “heaven” for game (wild boar, bear, lynx, and deer). Among smaller animals one can find also foxes, wolves, martens, polecats, squirrels etc. During the interwar period there were still sightings of wild cats, badgers, and martens. Among birds, one most often sees blackbirds, redwings, various woodpeckers, titmice, jay birds, goshawks, owls, eagle owls, and the rarer Western Capercaillie and Hazel Grouse. The exact situation of the former patrimony of quails and partridges is unknown. Trout still breed in Bogata Valley. During historical time, the forested mountain doubled Old Valley in the defense of Dacia and later, during the Middle Ages, it was always a test of courage for all merchants or travelers forced to take the road between Braşov, Rupea, and Sighişoara. Groups of brigands or lonely thieves always tested the travelers’ wealth, vigilance, and power to react. In order to ease traffic, an inn was built in the forest to house travelers, but also as center for the posse. Nowadays, the rail road Braşov-Sighişoara, fixed along the border between the central and northern sectors of Perşanilor Mountains, goes through the halts in Rotbav, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş, and Rupea. On the other hand, the main road – DN 13/E 60 Braşov – Sighişoara, crosses it along 17 km following a different route. Another traffic line is along DJ 132, from Rupea, along the Homorodului Mic Valley, through the settlements of Homorod, Mercheaşa, and Jimbor. The temperate climate, with moderate precipitations, allows for the practice of tourism here between the months of May and October. Text and photo sources: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/