Tâmpa Mountain

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Brașov, în comuna Beclean, în apropiere de drumul județean care leagă localitatea Voila de Cincșor, şi se întinde pe o suprafaţă de 42 hectare. Situl este important pentru prezenţa unui habitat de interes european, constituit din vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu gorun. Pădurea are o structură naturală bine păstrată, cu stejarul şi gorunul ca specii dominante, provenite din sămânţă care se regenerează natural. Unele exemplare au dimensiuni notabile până la 70 de cm în diametru şi înălţimi de până la 25 m. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Podișul Hârtibaciului este a doua arie protejată ca mărime din România, după Rezervația Biosferei Delta Dunării. Este situat în centrul țării, în sudul Transilvaniei, și este delimitat la nord de râul Târnava Mare, iar în sud de râul Olt. Podișul constituie o zonă cu peisaj mozaicat în care modul de gospodărire al terenurilor și al resurselor naturale a generat condiții favorabile pentru numeroase specii de păsări de interes comunitar și național. Unele dintre cele mai importante specii de păsări care trăiesc aici sunt: cristelul de câmp, huhurezul mare, ghionoaia sură, ciocârlia de pădure, sfrânciocul roșiatic. În această zonă cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România, densitatea cea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Dintre ariile naturale de protecție a păsărilor desemnate la noi în țară, Piemontul Făgăraș se află printre cele mai importante, atât ca suprafață, cât și ca număr de specii ocrotite (25 de specii) și condiții naturale oferite. Acesta se întinde pe suprafața Depresiunii Făgărașului, în perimetrul administrativ al județelor Brașov și Sibiu, pe latura nordică a Munților Făgăraș. Fiind amplasat atât în regiunea alpină, cât și în cea continentală, relieful dominant este cel de deal și de munte. Habitatele specifice sunt variate, cuprinzând pășuni și fânețe, păduri de foioase și de conifere, terenuri arabile, vii și livezi. La nivelul întregii regiuni, flora este bine reprezentată, fiind înregistrate peste 900 de specii de plante, iar diversitatea floristică este evidentă mai ales în fânețele umede (aprox. 450 de specii). Zona de la poalele versantului nordic al Munților Făgăraș oferă o combinație optimă a habitatelor pentru multe specii de păsări importante pe plan mondial, cum ar fi: acvila țipătoare mică, cristelul de câmp, foarte multe specii de ciocănitori, șoimul călător, cocoşul de munte, barza neagră etc. Pentru ocrotirea pe termen lung a acestor specii este foarte importantă conservarea habitatelor în care păsările își construiesc cuibul, își cresc puii și se hrănesc. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Bogata Forest takes its name from the homonym creek flowing through it for ca. 10 km. The forest includes various, not only historical riches: geological, physical-geological, landscape, botanical, and forest-related features. The secular forest, turned into a reservation (of mix type – faunistic, floristic, geological), occupies the central part of Perşani Mountains (on the administrative territory of the villages of Apaţa, Hoghiz, and Măieruş) extending over 17 km, along the creek, and an area of 85 km2. Several woody plants (oak, durmast, beech, hornbeam, and spruce fir) grow together and created a “heaven” for game (wild boar, bear, lynx, and deer). Among smaller animals one can find also foxes, wolves, martens, polecats, squirrels etc. During the interwar period there were still sightings of wild cats, badgers, and martens. Among birds, one most often sees blackbirds, redwings, various woodpeckers, titmice, jay birds, goshawks, owls, eagle owls, and the rarer Western Capercaillie and Hazel Grouse. The exact situation of the former patrimony of quails and partridges is unknown. Trout still breed in Bogata Valley. During historical time, the forested mountain doubled Old Valley in the defense of Dacia and later, during the Middle Ages, it was always a test of courage for all merchants or travelers forced to take the road between Braşov, Rupea, and Sighişoara. Groups of brigands or lonely thieves always tested the travelers’ wealth, vigilance, and power to react. In order to ease traffic, an inn was built in the forest to house travelers, but also as center for the posse. Nowadays, the rail road Braşov-Sighişoara, fixed along the border between the central and northern sectors of Perşanilor Mountains, goes through the halts in Rotbav, Apaţa, Ormeniş, Augustin, Racoş, Mateiaş, and Rupea. On the other hand, the main road – DN 13/E 60 Braşov – Sighişoara, crosses it along 17 km following a different route. Another traffic line is along DJ 132, from Rupea, along the Homorodului Mic Valley, through the settlements of Homorod, Mercheaşa, and Jimbor. The temperate climate, with moderate precipitations, allows for the practice of tourism here between the months of May and October. Text and photo sources: http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Microcanionul este săpat de pârâul Hoghiz care îşi are izvoarele în curmătura dintre Măguricea Mare şi Pleşiţa, pe coasta vestică a Perşanilor. Aria protejată este formată din stânci bazaltice cu un relief aparte, versanţi cu aspect de pereţi verticali abrupţi și secţionaţi, ce se aseamănă cu văile canioanelor, însă la o scară mult mai mică. Peisajul este întregit şi de două cascade, precum şi de o peşteră de mici dimensiuni formată în versantul stâng. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Se află la marginea estică a Podișului Hârtibaciului, la cca 66 km de Brașov, în partea central-nordică a județului. Căi de acces: pe DN 13 Brașov-Sighișoara, până la km 66, în centrul orașului Rupea, de aici se poate urca pe un drum de acces după cca 500 m atingându-se altitudinea de 579 m. Suprafața ivirii de bazalt este de aproape 5 ha, dar împreună cu sedimentele ce acoperă bazaltele, zona tampon se ajunge la un areal de 9 ha. Stânca bazaltică de la Rupea - Punctul cel mai vestic de apariție a bazaltelor din Munții Perșani se găsește izolat în plină zonă de apariție a formațiunilor terțiare ale Bazinului Transilvaniei. Rezervația se află situată pe un relief colinar rezidual (stânca de bazalt), a cărui suprafață se suprapune în rest pe formațiunile sedimentare marginale ale Podișului Hârtibaciului. Bazaltele sunt compacte și nu au produse piroclastice. Surse text și foto: http://www.brasovtourism.eu/; http://www.rupeaturistica.ro/; http://romaniasalbatica.ro/

Prezenţa vulcanilor noroioşi în Bazinul Transilvaniei este favorizată de prezenţa acumulărilor de gaze şi a apelor de zăcământ şi a depozitelor sedimentare, care servesc ca strat sursă de material pentru vulcanii noroioşi. Pe la mijlocul sec. XX au apărut primele emanaţii de noroi, care au clădit acești vulcani noroioși, un caz geologic extrem de rar. Au fost observați şase astfel de vulcani în perimetrul care constituie situl geologic protejat. Vulcanii Noroioși de la Homorod se manifestă diferit. Doi dintre ei au o activitate sporadică şi cel mai probabil gradul lor de activitate este influenţat de greutatea masei de apă care îi presează. Unul dintre cei mai activi este denumit Homorod 3, acesta având o erupție chiar în infrastructura drumului. Homorod 4 este de tip bazin noroios și este cel mai activ, putând fi văzut bolborosind. Sursă text și foto: http://romaniasalbatica.ro/

Comăna Cave (or the Cave from Poiana Mănăstirii) is a naturally protected area of a speological type. The cave of Comăna is situated in the central part of Perșani Mountains, upstream from the village of Comăna de Sus, Brașov County. Comăna constitutes the underground road of the brook which collects its waters on a pendulous plateau located to the south of the Peștera mountain. The cave has a system of galleries on three levels, extending on 2.500 meters and an unevenness of 70 m (-40). It is difficult to reach this cave, it is very difficult to cover it and there are many “traps”, it has many narrow passages which can be passed only by those that have a good physical condition, well trained with adequate equipment and it is mandatory that they are accompanied by at least one guide-member of the Speleology Club Silex Brasov (www.silex.go.ro). Text and photo sources: http://www.brasovtourism.eu/; http://romaniasalbatica.ro/

The Geological Complex of Racoş is a geological area of national importance of 95.2 ha and is integrated into the Natura2000 Homoroadelor Hills since 2007. Today the protected area preserves the visible four-quartered basaltic volcanic manifestations in the three pits. .The Racoş Geological Complex comprises the following tourist attractions: - The Monument of the Basalt Columns of Racos (MTTC Pit); - Emerald Lake (Brazi Pit); - The Offshore Volcano (Dealul Hegheş Basalt Scale Pit). To be visited only on the marked road or with a guide approved by the area's custodians. The entrance fee is 5 lei / adult and 3 lei / students or students