Muzeul Etnografic, Olimpic și de Artă Contemporană „Nicolae Frunteș”

Muzeul Etnografic, Olimpic și de Artă Contemporană ”Nicolae Frunteș” Șirnea este deschis vizitatorilor la cerere.
Programări la telefon: 0740123224, Radu Frunteș, curator muzeu.

Bazele muzeului etnografic din Șirnea s-au pus în anul 1965. Sub coordonarea cadrelor didactice, cercul școlar „Căutătorii de comori” din cadrul unității de pionieri ai școlii și cetățenii din sat, au colecționat, an de an, piese folclorice și etnografice.

Dintr-o adresă din anul 1969 către Comitetul de Cultură și Artă al județului Brașov, răspuns la un chestionar standard, putem afla că muzeul făcea parte din cadrul Căminului Cultural Șirnea și că număra 112 bunuri culturale. Suprafața expozițională era de 34 mp.

În anul 1971, cu ocazia semicentenarului Partidului Comunist Român, muzeul a fost reorganizat și se prezenta astfel: ocupa trei încăperi și era organizat tematic. Tematica a fost avizată de Comitetul județean pentru cultură și artă, la care și-a adus aportul și Titus Hașdeu, directorul muzeului din Bran. O secție a muzeului era dedicată practicii oieritului, prelucrării laptelui și lânii, o altă secție fiind dedicată uneltelor specifice prelucrării lemnului – ocupație de bază a localnicilor, evidențiată și în „Legenda Branului”.

Evoluția portului popular era ilustrată de țesături și cusături, cu sublinierea influențelor din portul muscelean. Era ilustrată, de asemenea, activitatea educațională din vechime, cu obiecte folosite în instruirea și educarea copiilor. La aceasta trebuia să se adauge la acel moment și o machetă a primei școli din localitate.
Activitatea educațională și culturală din muzeu consta în dezbateri pe teme folclorice și de etnografie, prezentări de diafilme și diapozitive, vizite ale elevilor din localitate și din împrejurimi.

Dintr-o dactilogramă ulterioară, din păcate nedatată, aflăm mai multe detalii despre acest muzeu. Tipul muzeului era „de etnografie și folclor”. Marca muzeului consta în „Pisc alpin cu capră neagră și floare de colț”.

Secțiile muzeului ilustrau „Istorie locală, Portul popular local și zonal, Evoluție și influențe, Unelte și scule folosite pentru prelucrarea lemnului, Unelte și scule folosite pentru prelucrarea laptelui, Unelte și scule pentru prelucrarea lânei, Instrucție și educație școlară, Evoluția sporturilor de iarnă în localitate, Interior de cameră țărănească, Din realizările fiilor satului Șirnea.”