Crucea de pe Vârful Clăbucetul Taurului

Primul stâlp de electrificare a Căilor Ferate Române Pe 1 august 1963, tronsonul Braşov-Predeal a devenit prima cale ferată normală, electrificată din România, fiind pusă în exploatare doi ani mai târziu. Cu ocazia aniversării, în staţia  Buşteni a fost expus, pentru vizitatori, cel mai vechi tren electric care a circulat vreodată în România. Pe 27 decembrie 1960, istoria CFR-ului avea să se schimbe odată cu montarea, în staţia Predeal, a primului stâlp electrificat, un nou sistem de tracţiune a trenurilor menit să uşureze transportul pe calea ferată. Stâlpul este un turn metalic de 20 metri înălţime şi a fost montat de maistrul Liviu Vintilă. Cu ajutorul acestuia şi a altor stâlpi de acest gen, pe 1 august 1963, tronsonul Braşov-Predeal a devenit prima cale ferată electrificată din România, fiind pusă în exploatare doi ani mai târziu.

Monument 100 de ani Romania - Varful Grecului

Partii de schi/Telescaun

Biserica Catolica Adormirea Maicii Domnului

Poliștioaca este locul de promenadă cel mai puternic ionizat din Predeal, traseu de aproximativ o oră. O zonă aflată în totalitate în mijlocul pădurii, perfectă pentru diferite activități sportive, antrenamente, competiții.

Mănăstirea „Congregation Jesu” (Congregația lui Iisus) din Timișul de Sus, mănăstire romano-catolică a cărei patroană este „Sfânta Teresa a Pruncului Iisus”. Forul superior al congregaţiei este Maica Generala, aflată la Roma. În prezent, mănăstirea are 8 maici, sora superioară este Luiza Tutuianu, iar preot este Ioan Gherman. În biserica „Sfânta Teresa a Pruncului Iisus” se oficiază serviciul la sărbători, iar serviciul religios de fiecare zi are loc în capelă.

Biserica „Sfântul Pantelimon” din Timișu de Sus este o adevărată bijuterie din lemn ce servește credincioșilor ortodocși din această zonă.

Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” se află în centrul orașului, amplasare ce îi conferă cu adevărat calitatea de „inimă a Predealului”. Construcția ei a început în anul 1990, sub păstoria preotului Ioan Herda, continuând din 1993 până în prezent sub păstoria preotului Lucian Vitan. Este proiectată în stil montan, nou pentru arhitectura clasică bisericească, impunătoare și reprezentativă pentru întreaga Vale a Prahovei.

Cronologic, al treilea așezământ mănăstiresc în zona Bucegilor este Metocul din Predeal, fondat la 1774 de ieromonahul Ioanichie.  Schitul s-a ridicat la poalele muntelui Clăbucetul Taurului, pe atunci proprietatea lui Biv-vel logofăt Crisoscolescu, care mai stăpânea și Piscul lui Cumpăt, Dutca, Râșnoava, fața și dosul Cerbului, pe care le vinde în 1821 doamnei Sakelarie. De asemenea, reiese din document că, la 1788, în timpul războiului ruso-turc, schitul a fost prefăcut în cenușă, pentru ca apoi starețul Ionisie să rezidească atât schitul cât și chiliile, sprijinit financiar de Ioan Buzatu din Baciul-Săcelelor. Construcția fiind făcută din lemn, la numai 30 de ani se reface în piatră, avându-l drept ctitor pe Ion Manole la anul 1819. Ridicarea bisericii de piatră la 1819 s-a facut – așa cum dovedește pisania – prin daniile mai multor creștini, în special a lui Ioan Manole (patronul hanului de la Malul Ursului) și Ioan Buzatu, ambii din Baciu-Săcele.  Este zidită în formă de cruce, din piatră de Caraiman, cu lungimea și lățimea de 5,10 m și o singură ușă de intrare, în partea vestică. În tindă se intră pe o deschidere fără ușă, având de o parte și de alta două deschideri, ai căror pereți laterali sunt semicilindrici. În dreptul lor, pe perete, deasupra, sunt zugrăviți Sfinții Nicolae, Dimitrie și Gheorghe. În tindă se mai găsesc pictați și cei 12 Apostoli, având în centru chipul Domnului nostru Iisus Hristos. Biserica mare, în care se slujeşte astăzi, este zidită între anii 1833-1836 și are aceleași caracteristici ca biserica Sf. Nicolae. Are lungimea exterioară de 22 m, lățimea de 18 m și înălțimea de 7 m, naosul fiind prevăzut cu o cupolă.  Din 1919 complexul mănăstiresc Predeal (schitul și cele două biserici) sunt declarate monument istoric. Până la 01.09.1926 serviciile religioase pentru localnicii care s-au strâns și au făcut în jurul mănăstirii orașul de astăzi se țineau de mănăstire, de către preoții monahi. De la această dată s-a înființat parohia Predeal, cu scopul de a stabili unitatea bisericească a credincioșilor de aici. Din anul 2001, slujirea de stareţă a fost încredinţată monahiei Spiridona Mihu care, dimpreună cu obştea şi părintele ieromonah Teofil Şerban, continuă viaţa mănăstirească lucrând şi rugându-se pentru toţi credincioşii.