
Expoziție GYORGY PAPP MARGIT - 100 de ani, un omagiu adus artistei populare și artizanei
Exhibition

Location:

Organizer:

Dates And Hours:
Tuesday, 4th March 2025
- Friday, 28th March 2025
18:00 - 18:00
18:00 - 18:00
About
În perioada 4 – 28 martie 2025, în foaierul Centrului Cultural “Reduta” va avea loc expozitia Gyorgy Papp Margit – 100 de ani, un omagiu adus artistei populare și artizanei care a cules și a păstrat obiceiurile și tradițiile ceangăilor din cele Șapte Sate așezate în Țara Bârsei.
Vernisajul expoziției va avea loc în Sala de Consiliu a Centrul Cultural “Reduta”, la data de 4 martie, ora 18.00.
Vernisajul expoziției va avea loc în Sala de Consiliu a Centrul Cultural “Reduta”, la data de 4 martie, ora 18.00.
Gyorgy Papp Margit, o artistă remarcabilă, s-a ocupat cu multă abilitate cu țesutul ștergarelor, a brodat motive populare, a sculptat în lemn accesorii și mobilier tradițional, a creat obiecte din ceramică bazate pe arta tradițională, a realcătuit portul popular ceangăiesc, dar a creat și piese noi de vestimentație pe baza portului popular, a pictat cu dăruire peisaje și portrete, a scris poezii și a cântat baladele strămoșești, lucrările ei ajungând în multe colțuri ale lumii.
A avut numeroase participări la expoziții atât în grup, cât și individuale, în țară, precum și peste hotare, în Ungaria la Budapesta, Budakeszi, Tata, Vác, Zsámbek, Biatorbágy și Pécs, activitatea ei fiind menționată și în presa internă și internațională.
Diversitatea activității sale artistice a fost recunoscută și premiată cu foarte multe premii, pentru ea cea mai valoroasă și aproape de suflet a fost distincția Zajzoni Rab István.
Diversitatea activității sale artistice a fost recunoscută și premiată cu foarte multe premii, pentru ea cea mai valoroasă și aproape de suflet a fost distincția Zajzoni Rab István.
Cine sunt ceangăii din Țara Bârsei?
Orice grup etnic maghiar care locuia în apropierea lor, dar nu aparținea Ținutului Secuiesc, era numit de secui – grupul ceangăilor. Ei trăiau între populația română și săsească și aveau un dialect, costume și obiceiuri diferite de cele ale secuilor. Termenul de ceangăii din Țara Bârsei este rar utilizat în literatura de specialitate. Cea mai cunoscută denumire este cea a ceangăilor din Șapte Sate, ei trăind în număr mare în șapte sate din jurul Brașovului (Baciu, Turcheș, Cernatu, Satulung, Tărlungeni, Zizin, Purcăreni). Primele patru sate formează orașul Săcele, iar celelalte trei sate sunt comune separate. Alte trei sate aparținătoare – Apața, Crisbav și Satu Nou – sunt situate în direcția opusă Brașovului. Locuitorii acestor zece sate au aparținut orașului Brașov, respectiv Domeniului Bran ca iobagi până în 1848, iar istoria comună și religia luterană le-au închegat într-o unitate strânsă, chiar dacă din punct de vedere etnografic satele au adesea un caracter diferit.
Orice grup etnic maghiar care locuia în apropierea lor, dar nu aparținea Ținutului Secuiesc, era numit de secui – grupul ceangăilor. Ei trăiau între populația română și săsească și aveau un dialect, costume și obiceiuri diferite de cele ale secuilor. Termenul de ceangăii din Țara Bârsei este rar utilizat în literatura de specialitate. Cea mai cunoscută denumire este cea a ceangăilor din Șapte Sate, ei trăind în număr mare în șapte sate din jurul Brașovului (Baciu, Turcheș, Cernatu, Satulung, Tărlungeni, Zizin, Purcăreni). Primele patru sate formează orașul Săcele, iar celelalte trei sate sunt comune separate. Alte trei sate aparținătoare – Apața, Crisbav și Satu Nou – sunt situate în direcția opusă Brașovului. Locuitorii acestor zece sate au aparținut orașului Brașov, respectiv Domeniului Bran ca iobagi până în 1848, iar istoria comună și religia luterană le-au închegat într-o unitate strânsă, chiar dacă din punct de vedere etnografic satele au adesea un caracter diferit.