Mănăstiri și Biserici

Biserica evanghelică „Sfântul Matthias” este monument naţional clasa A (Lista Naţională a Monumentelor istorice: BV-II-a-A-11763). În anul 1394 documentele îl amintesc pe Ştefan, pleban al bisericii „Sfântul Mathias” din Râşnov şi Decan al Braşovului. Însă singura biserică a comunităţii creştine a saşilor râşnoveni, păstrată până în prezent, datează de la începutul secolului al XIV-lea. Biserica catolică purta hramul Sfintei Fecioare Maria şi după Reformă a devenit lăcaşul de rugăciune al saşilor evanghelici. Odată cu Reforma religioasă saşii au văruit frescele bisericii. Însă pe partea de nord a corului bisericii a fost descoperită vechea pictură, datată la anul 1500. În anul 1682, în biserica evanghelică a fost montat un altar nou. În anul 1781 a fost înlocuită orga veche de 113 ani cu o orgă realizată de silezianul Johann Frill. După incendiile din 1587, 1623 şi 1718 lăcaşul de cult a fost mult deteriorat. Înfăţişarea actuală a bisericii evanghelice datează din perioada 1774-1775, când s-a ridicat un nou acoperiş şi au fost înălţate zidurile bisericii. Deoarece în incendiul din 1718 cele trei clopote s-au topit, în 1720 se toarnă un clopot nou. După 200 de ani, la încheierea primului război mondial, au fost cumpărate din Apold două clopote mari, sfinţite în 1927. Cutremurul din 26 octombrie 1802 a provocat distrugeri mari bisericii evanghelice şi turnului acesteia. Turnul reconstruit până în 1804 avea o înălţime de 13 metri şi era prevăzut în vârf cu un glob aurit şi o stea.

Biserica „Intrarea Maicii Domnului în biserică” s-a construit în anul 1779, la zece ani de la înființarea satului, fiind ctitorie a marelui negustor român din Brașov, Ioniță Boghici. Negustorul brașovean a mai făcut și alte donații către biserică, păstrându-se până astăzi patru icoane împărătești pictate la 20 februarie 1779 de Constantin Popovici și un sfeșnic de alamă cu două brațe din anul 1723. Dintre obiectele valoroase aduse din Tohanul Vechi de preoții Mihai și Oprea a existat o evanghelie deosebit de prețioasă, tipărită la București la 1682, din porunca și pe cheltuiala lui Ion Șerban, nepotul domnitorului Șerban Basarab. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Nașterea Maicii Domnului” este construită în anul 1791, iar în jurul său s-a organizat și dezvoltat în timp cimitirul ortodox din Zărnești. Este ctitorie a protopopului Bratu Baiul. Ținând seamă de creșterea populației localității, luminatul preot s-a gândit să organizeze un cimitir ortodox și să construiască biserica. La vremea respectivă cimitirul și biserica erau situate la periferia localității. Amplasamentul pe un deal deasupra albiei râului Bârsei este ideal. Prin strădania preoților trecuți si prezenți, cimitirul ortodox și cocheta biserică renovată cu hramul Nașterea Maicii Domnului, curate și întreținute gospodărește, ne arată respectul zărneștenilor pentru înaintași. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica Neagră este biserica parohială a Bisericii Evanghelice C.A. din Brașov. Numele actual l-a primit în urma marelui incendiu din anul 1689, care a afectat întregul oraș, lăcașul de cult rămânând un timp o ruină înnegrită de fum. Acest nume, inițial doar popular, s-a impus în secolul XX ca denumire oficială a monumentului. Biserica Neagră este un obiect de studiu aproape inepuizabil, care adăpostește numeroase obiecte de patrimoniu. În interior, vizitatorul poate descoperi un număr mare de obiecte de artă, precum cristelniţa (1472), pictura murală a Sf. Maria (cca. 1476), covoarele anatoliene (sec. XVII-XVIII), care au fost donate bisericii de către enoriașii comunității, stranele din secolele XVIII-XIX care atestă activitatea intensă a breslelor braşovene, altarul monumental neogotic (1866), pietrele funerare ale personalităţilor braşovene și 5 orgi, dintre care 4 funcționale. În partea din spate a bisericii se află două expoziţii documentare, care povestesc despre istoria Bisericii Negre şi despre viaţa reformatorului Johannes Honterus. PROGRAM DE VIZITARE 1 Aprilie – 15 octombrie: Luni & Duminica        12.00-19.00 Marți - Sâmbăta         10.00-19.00   16 octombrie – 31 martie Luni & Duminica         12.00 - 18.00 Marți - Sâmbătă         10.00 - 18.00   Biserica Neagră va fi închisă în 1 ianuarie și 25 decembrie. Casa de bilete se închide cu 20 minute înainte de ora anunţată pentru încheierea programului.  În zilele de desfășurare a concertelor de orgă, ultima intrare are loc la ora 17:15. Începând cu ora 17:30 se vând doar bilete pentru concert. Pentru ceremonii religioase programul de vizitare se întrerupe pentru 2 ore. Aceste modificări sunt anunțate pe Facebook Biserica Neagră - History&Music cu minim 2-3 zile înainte. COSTURI VIZITARE: Adulți: 25,00 RON Studenți / pensionari: 20,00 RON (în baza carnetului de student / cupon de pensie) Elevi: 15,00 RON (până la 18 ani, în baza carnetului de note) Gratuități: Copii până la 7 ani.                  Persoane cu dizabilități (în baza legitimaţiei). Un însoţitor/ grup (ghid local, organizator sau şef de grup) beneficiază de gratuitate. Cumpără din timp bilete pentru o vizită în Biserica Neagră sau la evenimentele noastre: https://biserica-neagra.booktes.com INFORMAȚII UTILE Găsiți mai multe informații despre istoria, patrimoniul si evenimentele Bisericii Negre pe www.bisericaneagra.ro Puteți poposi la noi, în curtea Bisericii Negre, să savurați o cafea de specialitate la CH9 Specialty Coffee, sau puteți cumpăra un suvenir de la INSPIRATIO gift studio. Fiecare vizită asigură resursele financiare pentru ocrotirea și punerea în valoare a patrimoniului acestui monument. © Biserica Evanghelică C.A. din România – Parohia Brașov. Foto: Árpád Udvardi

Biserica Ortodoxă Română Codlea, cu hramul „Înălțarea Domnului”, este prima biserică ortodoxă din Codlea și a fost construită în anul 1783. Până la zidirea acesteia, credincioșii se adunau într-o capelă. Ei aveau și cimitir, după cum atestă o cruce ce datează din anul 1726 și care acum se află așezată în curtea bisericii, în fața teiului, care a fost sădit în anul 1783.

Biserica ortodoxă nouă din Fundata cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" şi "Sf Ierarh Nicolae" a fost construită între anii 1939-1943 și sfinţită în timpul mitropolitului Nicolae Bălan.

Biserica, zidită în formă de dreptunghi din piatră brută și cărămidă, a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII - lea, în anul 1780, cu munca enoriașilor din sat și prin contribuția negustorului brașovean Ioan Boghici, librar și editor de cărți. Turnul bisericii ce măsoară 15 metri a fost finalizat în anul 1830. Pe pereții interiori ai bisericii s-au păstrat fragmente de pictură murală originale. 6 iunie 1773 – Împăratul Iosif al II-lea, împăratul Austriei, vine pentru prima dată la Brașov și înnoptează la Ghimbav într-o casă în apropierea Cetății Fortificate. La cererea unei delegații de români, a aprobat construirea bisericii ortodoxe din Ghimbav.

Biserica Ortodoxă „Sfântul Ioan Botezătorul” Feldioara este situată în comuna cu acelaşi nume, judeţul Braşov. Localitatea este uşor accesibilă pe cale rutieră, fiind deservită de Drumul European E60 Brașov-Sighișoara, la doar 20 km de municipiul Braşov sau feroviară, prin staţia Feldioara Hm. Cadrul natural este remarcabil, peisajul muntos completând perfect arhitectura locală. Lăcaşul de cult a fost construit în anul 1788, datorită negustorului român din Braşov Ioan Ioanovici, împreună cu soţia sa, Ana. Planul bisericii a fost proiectat de arhitectul Ioan Morca şi lucrările au fost realizate sub supravegherea preotului Dumitru Martinovici. Construită în stil gotico-bizantin, biserica are formă de corabie cu o singură absidă în semipentagon, spre răsărit (altarul). Ferestrele sunt, de asemenea, realizate în stil bizantin, încadrate cu ogive gotice ce se integrează perfect în bolta bizantină a bisericii. Turnul înalt de 40-50 metri completează perfect forma bisericii.

Cu o arhitectură impunătoare și turlele aurite, biserica se vede strălucind de departe ca o bijuterie a Țării Bârsei. Alături de icoanele pictate și de iconostas, în biserică se păstrează și câteva icoane brodate în fir de mătase de către măicuțele care lucrează în peștera unde a trăit Sfântul Apostol Petru. Lângă altar au fost depuse moaște sfinte aduse de la Ierusalim, aparținând pruncilor uciși de Irod în anul nașterii lui Isus.

Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” se află în centrul orașului, amplasare ce îi conferă cu adevărat calitatea de „inimă a Predealului”. Construcția ei a început în anul 1990, sub păstoria preotului Ioan Herda, continuând din 1993 până în prezent sub păstoria preotului Lucian Vitan. Este proiectată în stil montan, nou pentru arhitectura clasică bisericească, impunătoare și reprezentativă pentru întreaga Vale a Prahovei.

Biserica ortodoxă veche de lemn, zidită la 1830, în timpul preotului Bucur Moşoiu, este închinată Adormirii Maicii Domnului.

În Râşnov se află cea mai veche biserică ortodoxă din sud-estul Transilvaniei: biserica ortodoxă românească cu hramul „Sfântul Nicolae”. Monumentul a fost ridicat în mai multe etape. În urma cercetărilor arheologice s-a ajuns la concluzia că lăcaşul a fost ridicat în sec. al XIII-lea. Acestei faze arhitecturale îi aparţin altarul şi nava mică. În anul 1384 refacerea lăcaşului beneficiază de sprijinul domnitorului Ţării Româneşti, Radu I. Biserica a fost alungită şi lărgită. De acum se pare că provine amprenta gotică din arhitectura bisericii râşnovene. În 1773 biserica a fost mărită prin contribuţia negustorilor braşoveni Ioniţă şi Radu Boghici. Forma actuală datează din deceniul trei al secolului al XIX-lea. Pictura interioară de factură bizantină se pare că a fost realizată în secolul al XVII-lea. De-a lungul secolelor, biserica a primit numeroase donaţii de la domnitori şi boieri din Ţara Românească. Biserica ortodoxă veche „Sfântul Nicolae” este monument național clasa A (Lista Naţională a Monumentelor Istorice nr. BV-II-m-A-11762).

Biserica Sfântul Bartolomeu este cea mai veche biserică și totodată cea mai veche clădire din Brașov, fiind construită în secolul al XIII-lea și suferind modificări substanțiale în secolul al XV-lea. Biserica, de confesiune evanghelică-luterană, este situată în cartierul Brașovechi și face parte dintr-un ansamblu de monumente istorice sub numele de Ansamblul bisericii evanghelice „Sf. Bartolomeu”. Ansamblul este compus din trei monumente: • Biserica evanghelică „Sf. Bartolomeu” • Zidul de incintă cu poarta  • Casa parohială  Se presupune că biserica Sf. Bartolomeu a fost construită la începutul secolului al XIII-lea, după ce Cavalerii Teutoni s-au stabilit în Țara Bârsei. Întemeietorul bisericii a fost Hermann von Salza, conducătorul Ordinului Cavalerilor Teutoni din acea vreme, iar la momentul construcției biserica Sf. Bartolomeu era una dintre cele mai mari biserici construite în Transilvania. Prima atestare documentară a bisericii datează din anul 1223. Biserica Sfântul Bartolomeu a fost cunoscută în epocă și sub denumirea de „Biserica celor trei orfane”. Conform unei legende, trei orfane credincioase și-au donat toată averea bisericii, iar ca semn de recunoștință acestea au fost înmormântate sub altarul lăcașului. Sursa Credit foto: Ramona Georgescu, Andrei kokelburg

Biserica Sfântul Nicolae, atestată documentar în anul 1292 și amintită de Bula papală de la 1399, a fost construită din piatră începând cu anul 1495, prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munţi (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ştefan). Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici se află mormântul lui Nicolae Titulescu (1882-1941), fost ministru de externe al României. Sursa foto: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/biserica-sfantul-nicolae-scheii-brasovului-67902.html

Biserica „Sfântul Nicolae“, ctitorită de domnitorul martir Constantin Brâncoveanu, este cel mai vechi lăcaş de cult din Făgăraş. Mai bine de trei secole ne despart de începuturile acestei bijuterii brâncoveneşti, ridicată în 1697-1698. Deasupra uşii de intrare în pronaos se află o pisanie, cu slove săpate în piatră şi cu stema Ţării Româneşti, care ne spune că cel care a ctitorit această biserică închinată Sfântului Nicolae este domnitorul Constantin Brâncoveanu, iar biserica a fost construită în 1698, al zecelea de domnie al voievodului. Arhitectul nu este cunoscut, însă este foarte probabil că a fost vorba de unul dintre artiştii formaţi în atmosfera atât de complexă a Şcolii de la Hurezi. Biserica în ansamblul ei marchează prezenţa stilului renaşterii brâncoveneşti. Faţadele evidenţiază două brâie caracteristice acestui stil, la fel şi cornişele de sub streaşină, realizate în cărămidă aparentă. Pridvorul deschis este înconjurat de zece coloane octogonale. Şi clopotniţa are formă octogonală şi se află deasupra naosului. Cupolele sunt în număr de trei, din cărămidă şi de formă semisferică. Caracteristice pentru stilul brâncovenesc sunt şi cele şapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată ca şi ancadramentul uşii, păstrată în forma sa originală. Şi iconostasul bisericii “Sf. Nicolae” este cel original, sculptat cu deosebită măiestrie în lemn de stejar, în acelaşi stil brâncovenesc, poleit cu foiţă de aur. Pictura lui a fost realizată, aşa cum o dovedesc inscripţiile păstrate, de zugravul Preda din Câmpulung. Decorul altarului şi al naosului a fost executat în tehnica frescei, urmând îndeaproape iconografia şi maniera stilistică bizantină, de cei doi fii ai lui Preda, Preda şi Teodosie. Pictura din pronaos s-a executat mai târziu şi este opera unui pictor necunoscut, de o valoare mult mai mică. Surse text și foto: https://bisericabrancoveanu.wordpress.com/; https://www.facebook.com/BisericaBrancoveneascaFagaras/

Biserica „Sfântul Nicolae” este cea mai veche biserică din oraș, monument de artă veche medievală înscris în lista de patrimoniu a Academiei Române. Marele istoric Nicolae Iorga credea că biserica, pe locul pe care s-a construit la 1515 și mai apoi s-a reparat la 1810, vine din timpuri vechi, de la un domn român. Se pare că biserica inițială avea dimensiuni destul de mici. Cum numărul locuitorilor s-a mărit de cca. 5 ori, dimensiunile bisericii erau improprii scopului său. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea biserica era terminată, ea fiind lipită în zona pronaosului de Paraclis. În relatările transmise pe cale orală, bătrânii satului spuneau că în urma bătăliei de la 1690 de la Zărnești, tătarii au incendiat satul, iar aici n-a mai rămas în picioare după acel foc pârjolitor decât biserica cea nouă, ale cărei ziduri din cărămidă și piatră au rămas la locul lor. Se crede că la înălțarea acestui lăcaș ar fi fost întinsă o mână de ajutor, tot din partea unui voievod al Țării Românești, respectiv înaintașul lui Constantin Brâncoveanu, Șerban Cantacuzino. Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/

Biserica „Sfântul Pantelimon” din Timișu de Sus este o adevărată bijuterie din lemn ce servește credincioșilor ortodocși din această zonă.

Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche este un vechi lăcaș de cult situat în cotul format de Munții Făgăraș și Perșani, sub dealul Pleșu, la 45 de km de Brașov și 22 de km de Făgăraș. I se mai spune „Templul Ursitelor” sau „Mănăstirea săpată în piatră”, fiind consacrat ca spațiu de reculegere, de mister și legendă, de împlinire a dorințelor bune și chiar de manifestare a unor fenomene paranormale, după părerea unora. Importante pentru ortodoxie, bisericile rupestre de la Șinca Veche sunt un simbol al monahismului românesc transilvănean și al implicării lui în lupta contra dominației străine austro-ungare și a prigoanei creștinilor. Pacea și bucuria spirituală au fost, adeseori, amenințate socio-politic: presiunile de catolicizare și calvinizare, uniația, distrugerile generalului Buccow, regimul totalitar comunist, forme de profanare. Este o luptă purtată împreună de istorie și religie, pentru câștigarea independenței românilor din Transilvania – ortodoxismul devine parte a identității de neam românesc și mod de păstrare a legăturilor cu românii din celelalte două principate.    În secolul al XVIII-lea, în zona satului Șinca Veche din Țara Făgărașului, existau 5 mănăstiri ortodoxe. Ascunse în pădure, cele două biserici rupestre protejează creștinii prigoniți și rezistă distrugerilor generalului Buccow. Arhitectura lor nu este însă o mărturie a unei istorii tumultuoase, ci a jertfei pentru creație și credință. Efortul cu care au fost dăluite în piatră este astăzi remarcat de specialiști. În România, numărul locașurilor de cult de acest fel este foarte mic. Există asemănări cu biserici construite în secolele 14-16 în Basarabi și Murfatlar (județul Constanța), Corbii de Piatră (județul Argeș), Voivodenii Mari, Viștea de Jos, Râmeț (județul Alba).  Peste veacuri, bisericile rupestre de la Șinca Veche continuă să mătrurisească jertfa, credința și spiritualitatea românească și păstrează același duh al liniștii, al păcii și al rugăciunii care i-a protejat și le-a dat putere creștinilor ortodocși din Transilvania.   „Așezământul monahal de pe Dealul Pleșu spune în chip tainic fiecărui suflet care vine să se închine cu evlavie ceva despre adâncimea unei jertfiri a întregii vieți lui Dumnezeu pe care unii creștini evlavioși au știut și au dorit să o aducă pe altarul neamului românesc.” (Monografia așezământului monahal de la Șinca Veche, 2019, Editura Foton, Brașov)  Programul Mănăstirii Rupestre: Vara (aprilie-octombrie): 8-20      Iarna (noiembrie-martie): 9-18

În municipiul Săcele se găsesc 14 biserici monumente istorice cu o vechime de peste 100 de ani. Trei dintre ele, Biserica ortodoxă Sf.Nicolae – Cernatu, Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Satulung și Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Turcheș sunt monumente istorice de patrimoniu cultural național, celelalte nouă fiind clasificate ca făcând parte din patrimoniul cultural local. Din cele 14 biserici, 7 sunt ortodoxe, 5 protestante luterane, 1 catolică și 1 protestantă reformată. Mai multe detalii despre fiecare dintre biserici în Vitrina Digitală a Săcelelui: https://www.asociatia-portavicum.ro/

Atracția zonei este Mănăstirea BRÂNCOVEANU SÂMBĂTA DE SUS – loc de pelerinaj pentru mulți credincioși, Istoria Mănăstirii Brăncoveanu începe din secolul al XVII-lea. În anul 1654 satul și moșia din Sâmbăta de Sus au intrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu, boier de loc din sudul Carpaților, care a construit o bisericuță din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, primul ctitor, domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688-1714, a zidit în piatră o mănăstire. MUZEUL MĂNĂSTIRII SÂMBĂTA Muzeul Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus deține astăzi una din cele mai bogate colecții de picturi vechi pe sticlă, aparținând secolelor XVIII-XIX, icoane pe lemn, predominant fiind stilul brâncovenesc, vesminte preotești și arhierești, o colecție unică de carte veche, manuscrise, pergamente, scrisori, precum și o valoroasă colecție de obiecte de cult. Academia de la Sâmbăta – este vorba de o clădire cu aproximativ 70 de camere, un amfiteatru în care pot fi primiți, găzduiți și serviți oamenii din afară, care în dorința lor de studiu și retragere să se poată bucura de condițiile oferite de mănăstire, de materialul științific necesar studiului pus la dispoziție din biblioteca, precum și de atmosfera propice studiului oferită de cadrul natural. Academia este proiectată ca un loc unde să se desfășoare diferite conferințe pe teme religioase, culturale, științifice și artistice. Atelierul de pictură al Mănăstirii Brâncoveanu, este cea mai importantă școală de pictură din țară, școală condusă de Părintele Arhidiacon Calinic Morar. Acest atelier a adus un mare renume mânăstirii. Atelierul de pictură realizează într-o maniera nouă picturi tradiționale pe sticlă și creații noi ce respectă vechiul stil impus de meșterii din secolele trecute. Toate picturile sunt realizate manual și expuse într-o aripă a muzeului mănăstirii. Biserica Sâmbăta de Sus Apuseană Biserica, cu hramul Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron, a fost construită în 1784 în stilul brâncovenesc, în formă de navă, fără abside laterale. Zidurile sunt masive, de o grosime apreciabilă, făcute din piatră de râu. Ferestrele sunt cu specific de cetate, largi în interior şi îngustându-se spre exterior. Biserica din Sâmbăta de Sus Răsăriteană – ctitorie a lui Brâncoveanu a fost constuita în anul 1786 de către egumenul Visarion la puțin timp după prigoana din anii 1761-1762 când hazburgii catolici au distus bisericile din Ardeal. Lucrări de reparații s-au făcut în anii 1954-1957. Sursa

Mănăstirea „Congregation Jesu” (Congregația lui Iisus) din Timișul de Sus, mănăstire romano-catolică a cărei patroană este „Sfânta Teresa a Pruncului Iisus”. Forul superior al congregaţiei este Maica Generala, aflată la Roma. În prezent, mănăstirea are 8 maici, sora superioară este Luiza Tutuianu, iar preot este Ioan Gherman. În biserica „Sfânta Teresa a Pruncului Iisus” se oficiază serviciul la sărbători, iar serviciul religios de fiecare zi are loc în capelă.

Cronologic, al treilea așezământ mănăstiresc în zona Bucegilor este Metocul din Predeal, fondat la 1774 de ieromonahul Ioanichie.  Schitul s-a ridicat la poalele muntelui Clăbucetul Taurului, pe atunci proprietatea lui Biv-vel logofăt Crisoscolescu, care mai stăpânea și Piscul lui Cumpăt, Dutca, Râșnoava, fața și dosul Cerbului, pe care le vinde în 1821 doamnei Sakelarie. De asemenea, reiese din document că, la 1788, în timpul războiului ruso-turc, schitul a fost prefăcut în cenușă, pentru ca apoi starețul Ionisie să rezidească atât schitul cât și chiliile, sprijinit financiar de Ioan Buzatu din Baciul-Săcelelor. Construcția fiind făcută din lemn, la numai 30 de ani se reface în piatră, avându-l drept ctitor pe Ion Manole la anul 1819. Ridicarea bisericii de piatră la 1819 s-a facut – așa cum dovedește pisania – prin daniile mai multor creștini, în special a lui Ioan Manole (patronul hanului de la Malul Ursului) și Ioan Buzatu, ambii din Baciu-Săcele.  Este zidită în formă de cruce, din piatră de Caraiman, cu lungimea și lățimea de 5,10 m și o singură ușă de intrare, în partea vestică. În tindă se intră pe o deschidere fără ușă, având de o parte și de alta două deschideri, ai căror pereți laterali sunt semicilindrici. În dreptul lor, pe perete, deasupra, sunt zugrăviți Sfinții Nicolae, Dimitrie și Gheorghe. În tindă se mai găsesc pictați și cei 12 Apostoli, având în centru chipul Domnului nostru Iisus Hristos. Biserica mare, în care se slujeşte astăzi, este zidită între anii 1833-1836 și are aceleași caracteristici ca biserica Sf. Nicolae. Are lungimea exterioară de 22 m, lățimea de 18 m și înălțimea de 7 m, naosul fiind prevăzut cu o cupolă.  Din 1919 complexul mănăstiresc Predeal (schitul și cele două biserici) sunt declarate monument istoric. Până la 01.09.1926 serviciile religioase pentru localnicii care s-au strâns și au făcut în jurul mănăstirii orașul de astăzi se țineau de mănăstire, de către preoții monahi. De la această dată s-a înființat parohia Predeal, cu scopul de a stabili unitatea bisericească a credincioșilor de aici. Din anul 2001, slujirea de stareţă a fost încredinţată monahiei Spiridona Mihu care, dimpreună cu obştea şi părintele ieromonah Teofil Şerban, continuă viaţa mănăstirească lucrând şi rugându-se pentru toţi credincioşii.

Biserica de lemn a Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” a fost construită între anii 1997-1999, în stil maramureșean, cu turnul-clopotniță deasupra pridvorului și chilii la subsol. Este singura biserică a stațiunii Poiana Brașov.

Mănăstire Predeal a fost zidită în secolul al XVIII-lea, mai puțin cunoscuta și frecventată decât celelalte mari mănăstiri din țara. Poartă hramul Nașterea Maicii Domnului, prăznuită la data de 8 septembrie, mănăstirea este îngrijita de o obște liniștită de maici. Ridicata intre anii 1818-1819, pe locul unui fost schit din lemn ce data din anul 1744, îsi păstrează încă și astăzi vechea biserica a Sfântului Ierarh Nicolae. Aceasta este îmbrăcată cu fresce murale valoroase. La poalele împădurite ale Muntelui Clăbucet a luat ființa Schitul Predeal, având drept ocrotitor pe Sfântul Ierarh Nicolae. Acest schit a ajuns, in cele din urma, mănăstire.  Schitul Predeal a fost ctitorit de "Ioanichie Ieromonahul si Duhovnicul". Numele acestuia, cât și data ridicării primei așezări monahale în acest loc, este menționat intr-un pomelnic vechi al locului. Datând din 20 mai 1821, pomelnicul consemnează: "anul 1774, in luna iunie in 20". *sursa

Este un lăcaș de cult aflat departe de așezările omenești, ce impresionează prin simplitatea ce invită la rugăciune și reculegere și care se numește simplu, Schitul de la Colțul Chiliilor. La începutul secolului al XVII-lea călugării și starețul de la schit sunt izgoniți, unii dintre ei pierind în inima Pietrei Craiului. Autoritățile austro-ungare au avut o tentativă nereușită de a distruge lăcașul aflat la înălțime, însă sfârșitul așezământului vine odată cu incendierea lui de către autoritațile românești. După incendiere urmează secole de liniște și aparentă uitare. Locul este știut mai mult de localnici, care vin de mici la grotă, adresându-și rugăciunile după sacrificiul unui urcuș anevoios. Drumul până la chilii este presărat cu nouă cruci, acestea rezistând în fața vechiului regim, care nu a îndrăznit să fure icoanele cu care sunt tapetați pereții chiliilor. *Schitul de la Colțul Chiliilor este recomandat a fi vizitat nu doar în iulie, de hramul bisericii, ci mai degrabă într-o zi în care să puteți sta în liniște și asculta povestea schitului. * „Colțul Chiliilor” este un schit ortodox situat în mijlocul pădurii, în partea de nord a masivului Piatra Craiului în orașul Zărnești, județul Brașov.  ~ Este cea mai veche așezare religioasă din Zărnești (1421), formată dintr-o capelă amenajată într-o grotă și un ansamblu monahal, reconstruit pe locul celei distruse în 1718 de autoritățile imperiale austriece.  ~ Puțin mai sus de schit, urcând în pădure, se află o grotă în care a fost amenajat un Sfânt Altar închinat Sfintei Cuvioase Parascheva.  Grota, lungă de aproximativ douăzeci de metri, este împodobită cu numeroase icoane. _____  ~ Cum se ajunge? >>> Traseu de urmat: din centrul orașului Zărnești (Centrul de informare turistică) pe drumul spre Plaiul Foii, urmând marcajul cu bandă albastră.  ~ Lungimea traseului: 4, 8 km, dificultate: ușoară  ~ Durată parcurs pe sens:  1h / 1h: 30  ~ Diferență de nivel: +310 m  ~ Recomandat și familiilor cu copii Sursă text: https://www.visitzarnesti.ro/